Consilierul prezidențial Ion Oprișor despre noua Strategie Națională de Apărare a Țării: Combaterea corupţiei în toate ipostazele sale este abordată în mai multe secțiuni ale Strategiei

Consilierul prezidențial Ion Oprișor, șeful Departamentului Securității Naționale, susține într-o declarație de presă că în noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru 2020 – 2024, trimisă de președintele Iohannis Parlamentului pentru aprobare, combaterea corupţiei în toate ipostazele sale, de la formarea grupurilor nelegitime de interese şi până la riscul deturnării deciziilor luate de autorităţile statului, este abordată în mai multe secțiuni ale Strategiei.

Consilierul prezidențial dă ca exemple punctele 142, 146, 150 şi 157 din Strategia Națională de Apărare. Precizăm că doar la punctul 146 este menționată explicit corupția ca risc de securitate, într-o lungă înșiruire de alți factori (dificultăți de ordin economic, perpetuarea economiei subterane, evaziunea fiscală, infrastructura deficitară). La celelalte puncte enumerate de consilierul Ion Oprișor nu este menționată explicit corupția, ci acțiunile nelegitime ale grupurilor de interese (142), grupările de criminalitate organizată (150) și acțiunile de deturnare a actului de decizie (punctul 157).

Consilierul prezidențial mai arată că ”în noua Strategie, fenomenul corupției nu mai reprezintă doar o vulnerabilitate, așa cum era menționat în strategiile anterioare, ci i-a fost atribuit un grad ridicat de atenție, fiind încadrat în categoria riscurilor de securitate”.

De asemenea, Ion Oprișor arată că strângerea de informații despre cazurile de corupție a fost eliminată din direcțiile de acțiune imprimate comunității de informații pentru că a respectat ”deciziile Curții Constituționale a României, în baza cărora serviciile de informații nu trebuie să participe la obținerea de probe în cooperare cu Ministerul Public, care să fie utilizate în cadrul procesului de urmărire penală”. Precizăm că CCR nu a interzis strângerea de informații despre corupție, ci doar obținerea de probe de către serviciile de informații.

G4Media.ro a scris joi că Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020 – 2024, adoptată de CSAT săptămâna trecută și trimisă Parlamentului pentru adoptare, a eliminat aproape complet corupția din rândul amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților interne. Nou strategie a eliminat din sarcina serviciilor secrete strângerea de informații despre fenomenul corupției. Este o schimbare radicală de abordare față de precedenta strategie, propusă de Iohannis în 2015, în care corupția era menționată ca unul dintre marile pericole la adresa securității naționale. Citește aici analiza completă.

Citește mai jos comunicatul integral al consilierului prezidențial Ion Oprișor:

Declarație de presă a Consilierului Prezidențial Ion Oprișor (Departamentul Securității Naționale) privind Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024

Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, document avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în şedinţa din 27 mai a.c. şi înaintat Parlamentului României pentru dezbatere şi aprobare, reprezintă principalul document de planificare a apărării şi a fost realizată cu contribuţia tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

Strategia acordă o importanţă majoră componentei societale a securităţii naţionale, bazate în special pe creşterea rezilienţei şi reducerea vulnerabilităţilor interne, inclusiv prin combaterea corupţiei, precum și pe buna funcţionare a statului de drept şi a democraţiei și pe consolidarea capacităţii administrative.

Combaterea corupţiei în toate ipostazele sale, de la formarea grupurilor nelegitime de interese şi până la riscul deturnării deciziilor luate de autorităţile statului, este abordată în mai multe secțiuni ale Strategiei (de exemplu la punctele 142, 146, 150 şi 157).

În noua Strategie, fenomenul corupției nu mai reprezintă doar o vulnerabilitate, așa cum era menționat în strategiile anterioare, ci i-a fost atribuit un grad ridicat de atenție, fiind încadrat în categoria riscurilor de securitate.

Strategia reiterează atașamentul României față de statul de drept, subliniind explicit la punctul 53 că respectarea angajamentului ferm față de dreptate și de lege, valorile democrației și principiile statului de drept, precum și modernizarea statului și instituțiilor sale reprezintă fundamente care asigură cetățenilor securitatea și prosperitatea la care sunt îndreptățiți.

De asemenea, Strategia implică lupta anticorupție pentru realizarea obiectivelor naționale de securitate, din perspectivă internă, care vizează buna funcționare a justiției și asigurarea ordinii de drept, înlăturarea deficiențelor care afectează buna guvernare, precum și prevenirea și combaterea infracționalității de toate felurile.

În elaborarea Strategiei s-a avut în atenție respectarea prevederilor constituționale și ale legilor în vigoare, precum și a deciziilor Curții Constituționale a României, în baza cărora serviciile de informații nu trebuie să participe la obținerea de probe în cooperare cu Ministerul Public, care să fie utilizate în cadrul procesului de urmărire penală.

În prezent, este încă în vigoare Strategia Națională Anticorupție, elaborată de către Ministerul Justiției, care își încheie valabilitatea în acest an. După aprobarea de către Parlamentul României a noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, toate instituțiile publice cu atribuții în domeniul securității naționale vor elabora strategiile sectoriale specifice domeniului lor de activitate, inclusiv Strategia anticorupție, în cadrul cărora vor fi detaliate obiectivele, responsabilitățile și direcțiile concrete de acțiune.

În viziunea Președintelui Klaus Iohannis, lupta anticorupție trebuie continuată fără rezerve, concomitent cu promovarea la nivelul societății a valorilor fundamentale care stau la baza creării unei culturi a integrității în zona publică, pentru că doar în acest fel vor putea fi eradicate cauzele care stau la baza fenomenului corupției.

De altfel, chiar în cursul zilei de miercuri, 3 iunie a.c., Președintele României a avut o întâlnire cu premierul, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia s-a discutat aplicat despre repararea legislației juridice atât de afectate de modificările succesive care au avut loc în anii trecuți.

Foto: Ion Oprisor (InquamPhotos / Octav Ganea)

Citește și

România devine stat liber de corupție sub președintele Klaus Iohannis / De ce a dispărut tema din Strategia Națională de Apărare, o premieră în ultimii 15 ani