Consilierul prezidențial pe economie arată eșecul programului guvernamental de investiții - au fost realizate doar 65% din investițiile cu bani naționali și 62% din cele cu fonduri UE

Cosmin Marinescu, consilierul prezidențial pe probleme economice, arată că datele execuției bugetare pe primele 11 luni ale acesui an arată o slabă execuție a programelor de investiții.

”În privința investițiilor publice programate pentru 2021, datele estimate ale execuției bugetare arată, cu doar o lună înainte de sfârșitul anului, un grad totuși modest de realizare al investițiilor, de circa 62% în cazul fondurilor europene și 65% în cazul investițiilor din bani naționali”, arată Cosmin Marinescu într-un articol publicat pe blogul său.

Consilierul prezidențial mai spus că nerealizarea investițiilor programate e posibil să ducă la un deficit bugetar mai mic de 6,5% din PIB, care, paradoxal, ar putea crește încrederea piețelor financiare.

”Un deficit de 4,7% din PIB estimat în execuția la 11 luni și nerealizarea investițiilor programate sunt premise tehnice ca deficitul bugetar anual să coboare chiar către 6,5% din PIB, ceea ce generează încredere pentru piețele financiare și avantaje în planul costurilor de finanțare”, scrie Cosmin Marinescu.

El spune că ”trebuie ieșit din acest cerc vicios al așa-numitelor „bugete de dezvoltare”, cu investiții generos bugetate dar nerealizate, și pentru care deficitul scade abia la finalul anului, din cauza slabei execuții a investițiilor publice”.

”Capacitatea României de a absorbi fonduri europene este factorul esențial în asigurarea sustenabilității creșterii economice, este testul de maturitate al calității de stat membru al Uniunii, și condiția sine qua non în realizarea investițiilor și a reformelor asumate”, spune Cosmin Marinescu în ceea ce privește viitorul buget multianual al UE și PNRR. (Foto: G4Media.ro)

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

7 comentarii

Ion

9.12.2021 la ora 2:15 pm

Imediat ce au dat afară USR-ul au oprit investitiile și s-au apucat de furat.
peteleu

9.12.2021 la ora 2:38 pm

Se vor face investitii imediat , in firmele de partid PSD + PNL , multumim
Radulescu Marcel

9.12.2021 la ora 3:41 pm

Cîțu: avem cel mai mare buget pentru investiții din istorie!
Eu: Dacă n-ai capacitate sau ești ticălos, tot degeaba!
lili

9.12.2021 la ora 4:24 pm

WOW, va face Plangere penala zombiliticul dupa aceste afirmatii!
Pai, unde sunt atunci BANII aia multi IMPRUMUTATI de Romania aproape zilnic, bani depsre care zombie ne aburea mereu ca merg spre Investitii?!
Rusine, mincinosilor!!
😫

9.12.2021 la ora 4:48 pm

Ne -ai spus Nimic!
„Guvernul mieu” a făcut Nimic!
SuperMan ce zici?
Nu aşa ca e Fantastic!
lili

9.12.2021 la ora 5:18 pm

Unde s-au dus BANII imprumutati, zombiliticule?!
Ciolacule, acum NU mai intrebi UNDE s-au dus BANII aia multi Imprumutati de zombilitic in 2021?!
zf, 9 Decembrie 2021: „Guvernul Cîţu a adăugat 57 mld. lei la datoria publică a României în primele 9 luni din 2021. Datoria publică a României a ajuns la 556,4 mld. lei, adică 48,% din PIB-ul României din ultimele patru trimestre.
09.12.2021
Datoria publică a României a crescut cu 57 de miliarde de lei de la începutul anului şi a ajuns la 556,4 mld. lei, adică 48,5% din PIB-ul României din ultimele 4 trimestre.
Datele sunt aferente lunii Septembrie 2021 şi au fost publicate ABIA(!!) acum în Decembrie de către Ministerul de Finanţe.
Unde s-a dus Datoria acumulată?
„Din păcate, Bugetele din ultimii ani s-au construit pe deficit. Dacă aceste deficite s-ar fi dus în infrastructură, în zona de învăţământ sau sănătate ar fi fost bine, DAR observăm că cea mai mare parte a Deficitului este dată de susţinerea cheltuielilor curente, salarii, pensii, ceea ce face ca acest deficit să se adâncească în viitor”, spune Adrian Benţa, analist financiar.
Finanţele au publicat marţi seară şi un Comunicat prin care anunţă că România are al nouălea cel mai mic grad de îndatorare din UE, dar şi că, în lumina noilor date de la INS despre evoluţia PIB, datoria publică este de 48,5% din PIB, ca urmare a creşterii PIB.”

Ce nu spune Ministerul de Finante: „Investiţiile de la Bugetul de stat (cheltuielile de capital), cele care creează Deficit bugetar şi datorie publică, au fost în Septembrie de 17 mld. de lei de la începutul anului, în vreme ce PLUSULl la Datoria publică a fost de 57 de mld. de lei. Mai mult sau mai puţin pentru investiţii, cert este că datoria creşte puternic şi nu sunt momentan premise să încetinească această creştere, iar gradul de îndatorare a României merge spre linii roşii de 50-55% din PIB.
Chiar şi cu raportarea la un PIB mai mare, care reduce automat datoria ca pondere în PIB, misiunea de a ţine datoria publică la sub jumătate din PIB, care este un nivel de avertizare, este foarte grea pentru Finanţe.
La nivelul lunii septembrie 2021, când datoria era de 556,4 mld. lei, Deficitul bugetar era de 44,3 mld. lei. Cu un Deficit programat de 83,3 mld. lei, înseamnă că Finanţele trebuie se împrumute cu încă 39 de mld. de lei până la finalul anului, adică încă circa 3,2 puncte procentuale din PIB. În consecinţă, chiar şi cu o datorie de 48,5% din PIB în septembrie, doar din deficitul bugetar, fără a se mai adăuga şi costul rostogolirii datoriei vechi, se mai adaugă cel puţin 3 puncte procentuale din PIB datorie până la final de an, ceea ce înseamnă că datoria publică trece de 50% din PIB.”
lili

9.12.2021 la ora 5:25 pm

Iar imprumuturile zombilitice COSTA bani multi:
„Trista realitate de la care pleacă Bugetul: dobânda pe termen lung a ajuns la 4,75% în octombrie și păstrează urcarea.
2 decembrie, 2021
Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna octombrie 2021, până la pragul de 4,75%, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a urcat la cel mai mare nivel din martie 2020 (când a atins 4,89%) încoace , după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%.

Evoluția dobânzilor la noile credite luate „a la long” este conformă cu trendul general față de țările UE. Acestea s-au majorat, totodată, în țările central-europene care sunt în afara Zonei Euro și au regim valutar similar cu al nostru:
în Cehia (de la 1,90% la 2,34%),
Polonia (de la 1,87% la 2,63%)
și Ungaria (de la 3,09% la 3,69%).
Din afara zonei euro, la care aspiră deja prin anticamera ERM II:
Croația a reușit să obțină condiții mai avantajoase (de 0,37% a coborât la 0,32%),
iar Bulgaria a crescut la un nivel relativ redus (de la 0,15% la 0,25%).
Cele mai scăzute dobânzi au fost consemnate de:
Germania (-0,21%),
Luxemburg (-0,20%)
și Olanda (-0,18%), de altfel singurele rămase cu valori pe minus.
Din fostul bloc estic, cel mai bine s-a plasat Slovacia (care a adoptat moneda unică încă din 2007), cu +0,13%, imediat după Danemarca (+0,10%).
Grecia (+0,96%) și-a inversat trendul descendent dar s-a plasat la fel cu Italia.

Ca de obicei, România a păstrat detașat PRIMA poziție în topul celor mai Scumpe Imprumuturi ce pot fi luate de un stat membru al UE, la distanță de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar.
Majorarea costurilor de împrumut la cote mult peste practica europeană în materie ar trebui să îngrijoreze din perspectiva majorării datoriei publice.

Ecartul costurilor de împrumut s-a păstrat la aproape 30% în raport cu următoarea clasată, Ungaria.
Diferența s-a diminuat marginal în raport cu Cehia (dar la o cotă foarte mare, +103%) și a mai scăzut ceva (până la +81%) față de Polonia, economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească.
În fine, pe fondul instabilității politice și a reducerii avansului trimestrial al PIB la doar 0,3%, ar fi de reținut că datele în timp real din 1 decembrie 2021 plasau nivelul Dobânzilor la care se poate împrumuta România pe 10 ani la nu mai puțin de 5,535% (sursa worldgovernmentbonds.com).
Ceea ce indică o continuare a trendului de creștere (de la 4,9% în urmă cu 30 de zile și 3,265% în urmă cu 6 luni, potrivit aceleiași surse).
Evident ca zombie nu se va „lauda” cu asemenea „performanta”!!