Consiliul Băncii Mondiale aprobă un nou fond de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina

Consiliul executiv al Băncii Mondiale a aprobat joi, 10 octombrie, crearea unui fond de intermediere financiară (FIF) pentru sprijinirea Ucrainei, cu contribuții așteptate din partea Statelor Unite, Canadei și Japoniei, au declarat trei surse familiare cu decizia, potrivit Reuters.

Singura obiecție la vot a venit din partea Rusiei, au declarat două dintre sursele familiare cu votul.

Fondul, care va fi administrat de Banca Mondială, va contribui la îndeplinirea promisiunii Grupului celor șapte democrații bogate de a furniza Ucrainei până la sfârșitul anului o finanțare suplimentară de până la 50 de miliarde de dolari, în timp ce aceasta continuă să lupte împotriva invaziei Rusiei de acum peste doi ani, au declarat sursele.

Sumele exacte la care vor contribui SUA, Japonia și Canada sunt încă în curs de stabilire, dar vor fi susținute de dobânzile provenite din activele suverane rusești înghețate, a declarat una dintre surse.

Votul Băncii Mondiale a venit la o zi după ce trimișii Uniunii Europene au convenit să acorde Ucrainei până la 35 de miliarde de euro (38,3 miliarde de dolari) ca parte a cotei blocului într-un împrumut mai mare planificat de națiunile G7, susținut, de asemenea, de veniturile din activele înghețate ale băncii centrale ruse, se arată într-o declarație a Consiliului UE.

Josh Lipsky, director senior al Centrului GeoEconomic al Atlantic Council, a declarat că cele două acțiuni ar permite țărilor G7 să ofere un impuls financiar semnificativ Ucrainei și să își îndeplinească promisiunile făcute la summitul liderilor G7 din iunie.

„Aceasta este o sumă de bani care schimbă jocul”, a spus el, menționând că cheltuielile Ucrainei pentru război în 2023 au fost de aproximativ 80 până la 90 de miliarde de dolari. „Sunt resurse reale pe teren care pot face diferența”. Departamentul Trezoreriei SUA și Casa Albă au refuzat să comenteze.

Împrumut din profitul generat de activele rusești înghețate în Occident

Președintele american Joe Biden a discutat joi cu cancelarul german Olaf Scholz despre Ucraina și alte subiecte, după ce Biden și-a amânat călătoria în Germania în așteptarea uraganului Milton, a declarat Casa Albă.

Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat pentru Reuters în luna mai că este „absolut” deschis ideii de a gestiona un fond de împrumut al G7 pentru Ucraina susținut de câștigurile din activele suverane rusești înghețate – cel puțin în scopuri nonmilitare.

Activele au fost înghețate la scurt timp după ce Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei în februarie 2022.

În mai, Banga a declarat că Banca Mondială are o vastă experiență în gestionarea unor facilități similare de fonduri nonmilitare ale donatorilor, inclusiv una pentru Afganistan. Acesta a spus că ar putea replica această activitate pentru un împrumut pentru Ucraina.

Noul fond va permite țărilor neeuropene să participe la un împrumut mai amplu.

G7 și UE au anunțat în iunie că vor oferi un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina, finanțat din profiturile generate de activele rusești imobilizate în Occident.

Mai mult de două treimi din active, aproximativ 210 miliarde de euro, sunt blocate în cele 27 de țări ale UE, iar dintre acestea, majoritatea sunt deținute de depozitarul belgian Euroclear.