Consiliul European a decis achiziţia voluntară în comun de gaze naturale, cu excepţia agregării obligatorii a cererii pentru 15% din necesarul de umplere a depozitelor / Iohannis a susţinut că e necesară o abordare coordonată la nivelul UE pentru a asigura o reducere durabilă a preţurilor la energie

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European, care a avut loc la Bruxelles, Belgia. Principalele subiecte de pe agenda Consiliului European au vizat discutarea unor măsuri suplimentare în domeniul energiei pentru asigurarea securităţii aprovizionării şi scăderii preţurilor, corelate cu măsuri de coordonare în domeniul economic, şi situaţia din Ucraina în contextul escaladărilor recente ale războiului de agresiune al Federaţiei Ruse, arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale, transmite News.ro

De asemenea, au mai fost abordate relaţiile externe ale Uniunii Europene, cu accent pe pregătirea viitorului Summit între Uniunea Europeană şi Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN), relaţia cu China şi stadiul pregătirilor pentru cea de-a 27-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia Cadru a ONU privind Schimbările Climatice de la Sharm El-Sheikh (COP27).

Liderii europeni au discutat subiectul energiei în conexiune cu situaţia economică şi măsurile de coordonare, pentru a asigura rezilienţa economiilor europene. În contextul utilizării energiei ca armă de către Federaţia Rusă, a fost reafirmată hotărârea Uniunii Europene de a acţiona unit pentru a proteja cetăţenii şi întreprinderile şi de a lua măsurile necesare în regim de urgenţă.

În acest sens, liderii europeni au solicitat Consiliului Uniunii Europene şi Comisiei Europene să adopte cât mai urgent posibil decizii legislative care să ţină seama de diferitele mixuri energetice, de circumstanţele naţionale ale statelor membre, precum şi de impactul acestora asupra contractelor existente.

O primă decizie vizează achiziţia voluntară în comun de gaze naturale, cu excepţia agregării obligatorii a cererii pentru 15% din necesarul de umplere a depozitelor, şi accelerarea negocierilor cu parteneri de încredere, utilizând Platforma energetică a UE, deschisă şi Balcanilor de Vest şi statelor asociate din cadrul Parteneriatului Estic.

„Alte decizii se referă la dezvoltarea unui nou indice de referinţă complementar, până la începutul anului 2023, care să reflecte cât mai corect condiţiile de pe piaţa gazelor, precum şi introducerea unui coridor dinamic temporar al preţurilor pentru tranzacţiile cu gaze naturale, pentru a limita episoadele de creştere excesivă a acestora. De asemenea, se va avea în vedere un cadru temporar la nivelul Uniunii, care să limiteze preţul gazului folosit pentru producerea de energie electrică, cu abordarea impactului financiar al unei astfel de măsuri. În acelaşi timp, se urmăreşte îmbunătăţirea funcţionării pieţelor de energie în sensul creşterii transparenţei şi a eliminării factorilor care amplifică volatilitatea preţurilor gazelor naturale, simplificarea procedurilor de acordare a autorizaţiilor pentru a impulsiona dezvoltarea surselor regenerabile, precum şi identificarea de măsuri de solidaritate energetică în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze naturale şi intensificarea eforturilor de a economisi energie”, arată sursa citată..

Toate instrumentele relevante la nivel naţional şi european trebuie mobilizate pentru a consolida rezilienţa economiilor, cu menţinerea competitivităţii Uniunii Europene la nivel global, a unor condiţii de concurenţă echitabilă şi a integrităţii Pieţei Unice. Consiliul European a exprimat angajamentul pentru o coordonare strânsă şi a evidenţiat importanţa soluţiilor comune la nivel european, acolo unde este adecvat.

În plus, liderii europeni au reiterat necesitatea intensificării investiţiilor în eficienţă energetică şi infrastructură energetică pregătită pentru viitor, inclusiv pentru interconectări, depozite de gaze naturale şi tehnologii inovatoare pentru energie regenerabilă. Consiliul European a invitat Comisia Europeană să accelereze lucrările privind reforma structurală a pieţei de energie electrică şi a solicitat progrese suplimentare în ceea ce priveşte Uniunea Energiei.

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut în cadrul reuniunii că o abordare coordonată şi rapidă la nivel european este necesară pentru a asigura o reducere durabilă a preţurilor la energie. În acest sens, a exprimat aprecierea pentru noul set de măsuri avansate de Comisia Europeană pentru a ameliora nivelul preţurilor la energie, arătând că acestea răspund inclusiv elementelor solicitate de România şi reprezintă un pas considerabil înainte, care va necesita consolidare în continuare.

Preşedintele României a arătat, totodată, că este necesară o abordare care să vizeze atât acţiuni pe termen scurt pentru ţinerea sub control a nivelului preţurilor, cât şi o abordare pe termen lung, orientată spre viitor.

În ceea ce priveşte măsurile imediate, „preşedintele Klaus Iohannis a salutat crearea cadrului necesar pentru achiziţii comune la nivel european, pe bază voluntară, astfel încât să poată fi utilizată ponderea Uniunii Europene în negocieri, care să conducă la obţinerea unor preţuri mai bune pentru consumatorii finali. Preşedintele României a subliniat necesitatea ca acest mecanism să fie conceput în aşa fel încât să fie efectiv accesibil pentru toate părţile interesate să participe”, mai indică sursa citată.

De asemenea, şeful statului a exprimat sprijinul general pentru măsurile care vizează reducerea preţului gazelor naturale, arătând că instituirea unui coridor dinamic al preţurilor poate oferi un instrument util pentru gestionarea vârfurilor acestora, păstrând în acelaşi timp şi competitivitatea pieţei. Totodată, Preşedintele României s-a referit şi la decuplarea preţului gazului de cel al electricităţii, printr-o reformă a pieţei energiei electrice, în contextul intenţiei anunţate de Comisia Europeană de a prezenta scenarii concrete în acest sens.

În ceea ce priveşte abordarea pe termen lung, Preşedintele României s-a referit la importanţa pregătirii pentru viitor, prin investiţii în infrastructură, interconectări şi dezvoltarea de noi surse de energie, toate acestea necesitând finanţare adecvată, cu obiectivul asigurării unei cantităţi suficiente de energie, la preţuri accesibile pentru consumatori, precum şi al menţinerii competitivităţii industriei europene. În acest sens, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat că România încurajează dezvoltarea de surse noi de energie, menţionând potenţialul de exploatare al rezervelor de gaze din Marea Neagră.

• „Referitor la situaţia din Ucraina, Consiliul European a condamnat în termenii cei mai fermi recentele atacuri ale Federaţiei Ruse cu rachete şi drone împotriva civililor şi infrastructurii civile, precum şi acţiunile la centrala nucleară ucraineană Zaporojie. Totodată, şefii de stat şi de guvern din statele membre UE au reiterat condamnarea neechivocă şi respingerea fermă a anexării ilegale de către Federaţia Rusă a regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson din Ucraina, arătând că, la fel ca în cazul Crimeii şi al Sevastopolului, Uniunea Europeană nu va recunoaşte niciodată această anexare ilegală. Liderii europeni şi-au reafirmat, de asemenea, sprijinul deplin pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, precum şi dreptul Ucrainei de a recâştiga controlul deplin asupra tuturor teritoriilor ocupate, în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional. Crimele de război comise împotriva ucrainenilor, cu privire la care există tot mai multe dovezi, precum şi distrugerea continuă a infrastructurii civile au fost calificate de liderii europeni drept încălcări grave ale dreptului internaţional şi a fost reiterat, în cadrul reuniunii, angajamentul ferm al Uniunii Europene de a trage la răspundere Federaţia Rusă, împreună cu toţi autorii şi complicii”, mai arată comunicatul de presă.

În plus, şefii de stat şi de guvern au afirmat că Uniunea Europeană este pregătită să consolideze în continuare măsurile restrictive împotriva Federaţiei Ruse şi au subliniat importanţa de a asigura implementarea eficientă şi prevenirea eludării măsurilor deja adoptate.

Consiliul European a reiterat hotărârea de a sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie, prin sprijin politic, militar şi financiar puternic, şi de a intensifica răspunsul umanitar, în special în vederea pregătirii pentru iarnă. Au fost evocate, totodată, deciziile recente privind misiunea de asistenţă militară a UE în sprijinul Ucrainei, precum şi creşterea în continuare a asistenţei prin Facilitatea Europeană pentru Pace.

De asemenea, Consiliul European a solicitat acordarea tranşei de 3 miliarde de euro de asistenţă macrofinanciară pentru Ucraina şi a invitat Comisia Europeană să prezinte o soluţie mai structurală pentru acordarea de asistenţă Ucrainei. Consiliul European a discutat şi despre guvernanţa şi finanţarea eforturilor de reconstrucţie a Ucrainei, inclusiv despre reforme, invitând Comisia Europeană să prezinte opţiuni privind utilizarea activelor îngheţate pentru a sprijini reconstrucţia Ucrainei.

Consiliul European a solicitat autorităţilor din Belarus să nu mai faciliteze războiul de agresiune al Federaţiei Ruse, prin permiterea utilizării teritoriului său de către forţele armate ruse şi prin acordarea de sprijin armatei ruse, arătând că Uniunea Europeană rămâne pregătită să acţioneze rapid prin adoptarea de sancţiuni suplimentare pentru Belarus, dacă va fi necesar.

Liderii europeni au arătat că Federaţia Rusă, prin utilizarea alimentelor ca armă în războiul său împotriva Ucrainei, este singura responsabilă pentru criza globală a securităţii alimentare. A fost evidenţiată importanţa culoarelor de solidaritate UE-Ucraina şi a fost exprimat sprijinul pentru extinderea Iniţiativei ONU privind Grânele la Marea Neagră dincolo de perioada actuală, care se încheie în noiembrie.

„Consiliul European a condamnat cu fermitate actele de sabotaj împotriva infrastructurii critice, precum cele împotriva conductelor Nord Stream. Consiliul a solicitat statelor membre să îşi intensifice eforturile şi cooperarea, inclusiv cu Comisia Europeană şi alţi actori relevanţi, încurajând avansarea rapidă a lucrărilor cu privire la propunerea recentă de Recomandare a Consiliului referitoare la o abordare coordonată pentru rezilienţa infrastructurii critice. În cadrul reuniunii, preşedintele Klaus Iohannis s-a referit şi la recentele escaladări ale războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, prin atacuri asupra civililor şi infrastructurii critice, anexarea ilegală a celor patru regiuni din Ucraina, decretarea mobilizării parţiale, arătând că acestea reprezintă dovezi suplimentare ale comportamentului iresponsabil al Federaţiei Ruse, care a trecut la un alt nivel şi care reclamă un răspuns comun, unit şi puternic din partea Uniunii Europene şi o coordonare transatlantică solidă”, conform sursei amintite.

Preşedintele României a reiterat susţinerea ţării noastre pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi a subliniat importanţa de a menţine sprijinul pentru Ucraina atât timp cât este nevoie, pe toate planurile. În acest sens, Preşedintele Klaus Iohannis a salutat deciziile recente privind înfiinţarea unei misiuni de asistenţă militară pentru Ucraina şi continuarea sprijinului printr-o nouă tranşă a Facilităţii Europene pentru Pace, ca măsuri concrete de răspuns la nevoile acute ale Ucrainei. Totodată, Preşedintele României s-a pronunţat pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru asigurarea în continuare a sprijinului financiar adecvat pentru Ucraina, pe baza unei abordări structurate şi previzibile.

Preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia asupra implicaţiilor acţiunilor iresponsabile ale Federaţiei Ruse asupra securităţii altor parteneri din regiune, cu precădere asupra Republicii Moldova, pledând pentru continuarea demersurilor europene în vederea consolidării rezilienţei acestora.

Preşedintele României a evidenţiat şi importanţa menţinerii presiunii asupra Federaţiei Ruse prin toate mijloacele disponibile, salutând măsurile restrictive deja adoptate şi exprimând sprijinul pentru unele noi, cu scopul de a eroda capacitatea şi voinţa politică de a continua războiul. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat că România este un susţinător puternic al eforturilor la nivel internaţional pentru asigurarea răspunderii pentru toate crimele grave comise în Ucraina. Cu privire la Belarus, Preşedintele României a subliniat necesitatea transmiterii unui mesaj clar şi coordonat privind răspunsul puternic care va fi formulat de Uniunea Europeană în cazul contribuţiei acestui stat la escaladarea agresiunii împotriva Ucrainei.

În ceea ce priveşte securitatea alimentară, Klaus Iohannis a evidenţiat rolul cheie al României în facilitarea exporturilor de cereale din Ucraina, până în prezent peste 5,2 milioane de tone de cereale tranzitând ţara noastră pentru a ajunge pe piaţa internaţională.

Totodată, Preşedintele României a arătat că, în actualul context geopolitic, protecţia infrastructurii critice devine o prioritate de vârf, salutând în acest sens propunerea Comisiei Europene pentru o abordare coordonată în vederea consolidării rezilienţei infrastructurii critice.

În planul relaţiilor externe, Consiliul European a purtat o discuţie strategică privind relaţiile Uniunii Europene cu China. De asemenea, liderii europeni au discutat pregătirile pentru viitorul Summit UE-ASEAN din 14 decembrie 2022, care va reprezenta o oportunitate de consolidare a parteneriatului strategic. Consiliul European a discutat şi stadiul pregătirilor pentru cea de-a 27-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia Cadru a ONU privind Schimbările Climatice de la Sharm El-Sheikh (COP27), subliniind urgenţa extremă a consolidării răspunsului global la criza climatică şi cea a biodiversităţii.

Consiliul European a condamnat sprijinul oferit Federaţiei Ruse de către autorităţile din Iran, solicitând încetarea acordării acestuia, şi a salutat sancţiunile Uniunii Europene împotriva Iranului, adoptate vineri, conform sursei precizate.