Consiliul European: mod de întrebuințare / Decizia-cheie va fi săptămâna aceasta dacă se acordă Ucrainei, Moldovei — și posibil Bosniei — undă verde pentru a începe negocierile de aderare la UE

Corespondență din Bruxelles

Liderii europeni se vor reuni la Bruxelles în zilele următoare pentru summit-ul lor anual de dinainte de Crăciun din 14-15 decembrie. Oficialii UE avertizează deja că, deoarece agenda este atât de încărcată, summitul se va extinde probabil până în weekend. Decizia-cheie va fi dacă se acordă Moldovei, Ucrainei – și posibil Bosniei – undă verde pentru a începe discuțiile de aderare la UE.

Dar există și alte probleme de abordat înainte de sărbătorile de iarnă: cel mai urgent, un nou pachet propus de sancțiuni împotriva Rusiei și sprijin financiar și livrări de arme pentru Ucraina. Iar în centrul tuturor acestor decizii – ceea ce înseamnă mai ales că ar putea să le stea în cale – se află Ungaria.

Totuși, reticențele afișate ale Ungariei ar putea fi depășite cu ajutorul banilor. Comisia Europeană ar putea aproba eliberarea a între 10 miliarde și 13 miliarde de euro din fondurile pentru Ungaria, care anterior au fost blocate de Bruxelles din cauza preocupărilor legate de situației democrației și a statului de drept în această țară membră în UE.

Mai sunt însă încă 9 miliarde de euro care rămân înghețați și Budapesta nu va pune mâna pe acei bani prea curând, cu excepția cazului în care țara întreprinde diverse alte reforme în domenii precum libertatea academică, drepturile LGBT și migrația.

Rezistența lui Orbán este acum mai personală

Rămâne însă faptul că Orbán este convins că situația în Europa evoluează așa cum îi convine lui ideologic. Câștigătorii alegerilor recente din Olanda și Slovacia susțin, ambii, oprirea livrărilor de arme către Ucraina. Și în Statele Unite, sentimente similare sunt în creștere în rândul unor republicani din Congres.

În Europa, de peste un an, fermierii din țările UE care se învecinează cu Ucraina formulează plângeri cu privire la bunurile agricole ucrainene care inundă piața. Acum, camionagiii — în special, dar nu numai, din Polonia — blochează segmente importante ale graniței cu Ucraina, nemulțumiți că transportatorilor ucraineni li se permite să-și ducă prețurile coborâte în Uniunea Europeană.

Cum va evolua decizia de extindere?

În raportul său anual de extindere din noiembrie, Comisia Europeană a recomandat ca Ucraina și Moldova să înceapă discuțiile de aderare la UE, iar Georgia să devină o țară candidată oficială la UE.

Pentru Bosnia-Herțegovina, este puțin mai complicat. Potrivit proiectului de concluzii ale summitului, „Consiliul European recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina odată ce gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare sunt îndeplinite.” Acest lucru reflectă faptul că Bosnia a făcut doar progrese limitate, îndeplinind doar două din cele 14 condiții stabilite de Bruxelles.

În privința Georgiei, practic toată lumea este în general de acord ca Tbilisi să obțină statutul de candidat. Tot așa, există un consens ca Moldova să obțină deschiderea discuțiilor de aderare. Dar poziția față de UE a acestor țări ar putea fi în pericol dacă apar „daune colaterale” în dezbaterea privind Ucraina. Majoritatea țărilor UE — cel puțin public — doresc ca Ucraina să înceapă discuțiile de aderare. Ungaria este excepția. Pentru a complica lucrurile și mai mult, trio-ul baltic format din Estonia, Letonia și Lituania au anunțat că dacă Ucraina eșuează, atunci toată lumea eșuează.

Într-o scrisoare din 4 decembrie a lui Viktor Orban către președintele Consiliului European, Charles Michel, premierul maghiar pare neclintit, menționând că „recenta propunere a Comisiei referitoare la procesul de aderare a Ucrainei marchează sfârșitul politicii de extindere a Uniunii Europene ca obiectiv.” Scrisoarea se încheie spunând: „Vă îndemn cu respect să nu invitați Consiliul European să decidă asupra acestor chestiuni în decembrie, deoarece lipsa evidentă de consens ar duce inevitabil la eșec. Consiliul European trebuie să evite acest scenariu contraproductiv de dragul unității, cel mai important atu al nostru.”

Astăzi, miercuri 13 decembrie, chiar înainte de summitul UE, va avea loc o întâlnire UE-Balcanii de Vest la Bruxelles. Nefiind așteptați pași înainte de la niciuna dintre celelalte țări din regiune, Bosnia este singura care ar putea obține ceva. Și Bruxelles-ul este disperat să nu fie văzut ca neglijând aceste țări din nou — mai ales că finanțarea suplimentară pentru Balcanii de Vest în valoare de 6 miliarde de euro, așa cum a propus în noiembrie Comisia Europeană, este încă departe de a fi agreată de toate statele membre.

În ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor UE, Kievul și Chișinăul au reușit substanțial mai mult decât Sarajevo — o diferență pe care susținătorii lor sunt dornici să o sublinieze. Ungaria și Austria ar dori însă ca candidaturile Ucrainei și Moldovei să fie legate de Bosnia.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei

Cel de-al 12-lea pachet de sancțiuni al UE pentru Rusia este probabil să primească undă verde în zilele următoare. În timp ce Ungaria a opus până acum un veto asupra întregului pachet, la Bruxelles se așteaptă ca, după un șir de târguieli, obiecțiile Budapestei să fie ridicate. Această rundă de sancțiuni va fi probabil ultima pentru un timp. UE a rămas fără idei și energie pentru a produce mai mult și devine din ce în ce mai greu să se obțină unanimitate cu privire la noile măsuri.

Ceva care aproape sigur nu va trece ușor este finanțarea comună a UE pentru înarmarea Ucrainei. Până acum, acest lucru a fost realizat prin Facilitatea europeană pentru pace (EPF), un mecanism în afara bugetului pe care UE l-a folosit pentru a canaliza 4,6 miliarde de euro de echipamente militare către Kiev. Dar a 8-a tranșă, în valoare de 500 de milioane de euro, a fost blocată de Budapesta încă din vară. În primul rând, Ungaria a spus că Kievul trebuie să elimine banca maghiară OTP de pe lista neagră stabilită de Agenția Națională pentru Corupție a Ucrainei, unde a fost etichetată drept „sponsor internațional al războiului”, deoarece continuă să facă afaceri în Rusia. În timp ce Ucraina s-a conformat, Budapesta dorește acum asigurări de la Kiev că OTP nu va fi reintrodusă pe listă, un alt potențial blocaj care s-ar putea să nu fie rezolvat în curând.

Tot săptămâna aceasta, Comisia Europeană urmează să prezinte propunerea mult așteptată despre modul în care UE ar putea folosi o parte din banii generați din vânzarea activelor rusești înghețate pentru a sprijini financiar Ucraina. Se estimează că până la 300 de miliarde de euro au fost înghețați de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.

Întrebarea este acum cât de mult din acești bani pot fi folosiți pentru granturi pentru finanțarea reconstrucției Ucrainei. Se estimează că ar fi disponibile 3 miliarde de euro pe an.