Consiliul Europei arată spre tratamentul inuman aplicat migranţilor în Ungaria: Regimul lui Orbán este acuzat de încălcarea drepturilor omului, de nerespectarea statului de drept, de restrângerea libertăţilor şi de xenofobie

E urgent, în Ungaria, să ne ocupăm de încălcarea drepturilor omului şi de nerespectarea statului de drept, care priveşte atât restricţionarea libertăţilor societăţii civile cât şi independenţa justiţiei, egalitatea dintre bărbaţi şi femei, cât şi soarta refugiaţilor: este un raport de 37 de pagini, fără concesii, însoţit de 167 de recomandări, pe care Dunja Mijatovic, comisar pentru drepturile omului al Consiliului Europei, l-a făcut public marţi, 21 mai, se arată într-o analiză publicată în Le Monde.

Oficiala bosniacă a mers la Budapesta în februarie, alarmată în special de discursul recurent al autorităţilor despre refugiaţi şi migranţi. Dna Mijatovic, în acest post din aprilie 2018, îi invită mai întâi să renunţe la retorica lor şi la „campaniile lor care aţâţă la comportamente xenofobe”.  Cu atât mai mult, arată ea, cu cât nu se mai poate vorbi despre o situaţie de criză, ţinând cont de numărul actual de solicitanţi de azil în Europa şi în mod special în Ungaria, unde primele măsuri foarte restrictive au fost adoptate în 2015.

Comisarul consiliului Europei – o organizaţie cu sediul la Strasbourg, cu 47 de membri printre care Rusia şi ţările UE – cere urgent o examinare corectă a cererilor, conform reglementărilor prevăzute în dreptul internaţional, în vreme ce solicitanţii sunt în prezent opriţi în două zone de tranzit. Ei sunt sistematic puşi în detenţie – inclusiv copiii – adesea privaţi de hrană – „un tratament inuman” – iar cererile lor sunt refuzate „aproape sistematic”. Sunt profund îngrijorată şi de informaţiile repetate privind folosirea excesivă a violenţei în timpul deplasărilor forţate ale străinilor”, adaugă jurista.

„Proces alarmant”

Stigmatizarea, intimidarea şi criminalizarea organizaţiilor neguvernamentale şi de apărare a drepturilor omului  de către puterea iliberală a dlui Orban constituie o altă supărare a comisarului, fostă reprezentantă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa pentru libertatea media. În Ungaria, recentele prevederi legale privind ONG-urile, „extrem de vagi şi arbitrare”, nu ar urmări decât să le paralizeze activitatea şi finanţarea, arată dna Mijatovic, vorbind despre „un proces alarmant”.

Raportul regretă reprezentarea „uimitor de slabă” a femeilor în rândurile politicienilor, unde sunt adesea limitate la probleme de familie. Prevederile recent adoptate vizează, mai general, să le reducă la rolul de mame cu mai mulţi copii, subliniază comisarul, care deplânge această „dare înapoi”, aceste „stereotipuri” şi această „instrumentalizare”, întărite de altfel de sistemul educativ. Comisarul a arătat de asemenea că 28% dintre unguroaicele de peste 15 ani au suferit violenţe fizice sau sexuale. Guvernul este invitat să ratifice Convenţia de la Istanbul privind violenţa asupra femeilor. Sau să introducă lipsa consimţământului în definirea violului, ceea ce nu este cazul încă.

Reforme controversate ale justiţiei

Independenţa justiţiei a fost pusă la grea încercare după reformele introduse după 2010, cu un rol preponderent al ministrului justiţiei, în special în viitorul regim al instanţelor administrative. Modul de desemnare al judecătorilor de către Parlament şi constrângerile ce le sunt impuse pun de asemena multe semne de întrebare. Chiar dacă au fost aduse câteva amendamente ca răspuns la criticile Comisiei Europene şi Comisiei de la Veneţia, un organism consultativ al Consiliului Europei.

Confruntat deja cu criticile Naţiunilor Unite, ale Comisiei, cu un vot al Parlamentului European care, în 2018, cerea aplicarea articolului 7 din tratate – care poate, teoretic, duce la suspendarea unei ţări membre – şi cu un conflict cu „familia” sa politică, Partidul Popular European, guvernul dlui Orbán a adresat un răspuns de 18 pagini dnei Mijatovic,  pe care „Le Monde” l-a putut consulta. El recunoaşte că „raportul conţine mai multe remarci pertinente”, dar că unele puncte „necesită clarificări şi informaţii suplimentare”, deoarece Ungaria „îşi îndeplineşte toate obligaţiile internaţionale privind respectarea drepturilor omului ale solicitanţilor de azil şi refugiaţilor”.

Articol de Jean-Pierre Stroobants şi Blaise Gauquelin / Traducerea: Gabriela Sîrbu, Rador

Foto: Dunja Mijatovic, comisar pentru drepturile omului al Consiliului Europei / Sursa: Facebook