Consiliul Europei constată o deteriorare rapidă a libertăţii presei în Rusia

Platforma Consiliului Europei pentru Promovarea Protecţiei Jurnalismului constată o „deteriorare rapidă” a libertăţii presei în Rusia, cu un regim „din ce în ce mai intolerant şi autocratic”, informează marţi EFE, transmite Agerpres.

În raportul său anual publicat marţi, acest organism alcătuit din cincisprezece ONG-uri care apără profesioniştii din domeniul mass media, subliniază că represiunea statului rus nu s-a limitat la graniţele sale, jurnalişti ruşi exilaţi fiind victime ale persecuţiei, hărţuirii online şi ameninţării.

Potrivit statisticilor platformei, anul trecut doi jurnalişti au murit în timp ce relatau despre războiul din Ucraina, ambii din cauza bombardamentelor ruseşti, şi mai mulţi au fost răniţi, o cifră substanţial mai mică decât cele 13 decese înregistrate anul precedent.

Această reducere se datorează în principal impunerii de către autorităţile ucrainene a unor reguli militare stricte privind accesul pe front, care a redus expunerea jurnaliştilor, precum şi unei mai bune înţelegeri a problemelor de securitate.

A fost contabilizată şi moartea unui alt lucrător pentru mass media din Europa, mai exact a unui agent de securitate la Top Channel TV din Albania, când acest post de televiziune a fost ţinta unui atac.

Pe parcursul anului 2023, Platforma Consiliului Europei pentru Promovarea Protecţiei Jurnalismului a publicat 285 de alerte pentru ameninţări grave sau atacuri la adresa libertăţii de informare, o cifră similară celei înregistrate în 2022, cu 289 de alerte.

Deşi Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei la câteva săptămâni după ce a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, platforma a decis să continue să abordeze situaţia din această ţară în analiza sa şi subliniază că doar Rusia acumulează aproape 15% din alertele din 2023.

Motivul, după cum explică platforma, este „deteriorarea rapidă a libertăţii presei într-o ţară scufundată într-un ocean de propagandă şi supusă unui regim din ce în ce mai intolerant şi autocratic”.

În plus, mulţi jurnalişti ruşi care au plecat în exil, precum şi rudele lor care au rămas în Rusia, au fost ameninţaţi sau puşi sub supraveghere. Mai exact, aproape jumătate, conform unei anchete a Justice for Jurnalists.

Autorii raportului, intitulat „Este timpul să inversăm tendinţa”, amintesc că au fost folosite software-uri de spionaj (Pegasus este menţionat în mod special) împotriva jurnaliştilor din Spania, Franţa, Regatul Unit, Turcia, Ungaria, Grecia şi Azerbaidjan.

Platforma evidenţiază, pe de altă parte, o tendinţă îngrijorătoare a unor „acţiuni judiciare abuzive” care afectează libertatea presei, la solicitarea politicienilor şi oamenilor de afaceri care se bazează frecvent pe legile naţionale anti-defăimare.

Aceste acţiuni urmăresc „hărţuirea jurnaliştilor şi a presei prin expunerea acestora la condamnări penale, plata unor despăgubiri mari pentru daune şi amenzi mari” care în multe cazuri au efecte descurajatoare.

Într-un comunicat, secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, notează că raportul demonstrează „riscurile şi obstacolele tot mai mari cu care se confruntă jurnaliştii şi mass media în Europa”, solicitând „acţiuni hotărâte din partea statelor” pentru a-i proteja.