Consiliul Europei: Pragul de 20% stabilit de legislația internă pentru utilizarea limbilor minoritare în administrație este prea ridicat

Un raport publicat astăzi de Comitetul de experți care monitorizează punerea în aplicare a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei recunoaște că România dispune de un cadru juridic solid și de politici de protecție a limbilor minoritare, în special în educație, dar regretă că pragul necesar pentru utilizarea limbii în administrația publică este prea ridicat, se arată într-un comunicat transmis G4Media.ro.

Potrivit sursei citate, carta europeană a limbilor regionale sau minoritare se aplică la 20 de limbi din România. Zece limbi (bulgară, croată, germană, maghiară, rusă, sârbă, slovacă, cehă, turcă, ucraineană și maghiară) beneficiază de o protecție sporită, deoarece România și-a asumat angajamente suplimentare pentru promovarea lor în viața publică, în special în ceea ce privește utilizarea lor în educație, justiție, administrație, mass-media, viața economică și socială, cultură și schimburi transfrontaliere. Carta protejează, de asemenea, limbile albaneză, armeană, greacă, italiană, macedoneană, poloneză, romani, rutene, tătară și idiș.

Consiliul Europei mai arată că sistemul românesc de protecție a limbilor minoritare reprezintă o bună practică în multe privințe, subliniază Comitetul de experți. Constituția și anumite legi specifice stabilesc un cadru general de protecție, iar 19 organizații ale minorităților naționale beneficiază de un sprijin financiar semnificativ pentru promovarea culturii și limbilor lor.

Cu toate acestea, Comitetul de experți constată că pragul de 20% stabilit de legislația internă pentru utilizarea limbilor minoritare în administrație este prea ridicat și își exprimă îngrijorarea în această privință, subliniind că o aplicare strictă ar priva vorbitorii de limbi minoritare de protecția deplină a Cartei. Comitetul de experți invită autoritățile să ia în considerare rezultatele recensământului din 2021, care a relevat o scădere a populației minorităților naționale, acesta fiind doar un indicator printre altele.

Având în vedere faptul că româna este limba maternă a cel puțin 199.000 de persoane din țară și are un număr mult mai mare de vorbitori, Comitetul de experți recomandă autorităților române să continue să promoveze prezența acestei limbi în viața publică, în special în educație.

Germana și maghiara se bucură de o situație foarte favorabilă în învățământ, dar raportul invită totuși autoritățile să remedieze fără întârziere deficitul de cadre didactice – care afectează grav și predarea limbilor cehă și romani -, în special prin introducerea unor stimulente care să facă profesia mai atractivă.

În ceea ce privește utilizarea anumitor limbi minoritare în cadrul procedurilor judiciare, Comisia de experți regretă faptul că, în cadrul procedurilor civile și administrative, persoanele care depun documente într-o limbă minoritară trebuie să suporte costurile suplimentare de traducere, ceea ce contravine dispozițiilor Cartei.

În sfârșit, raportul salută gama largă și cuprinzătoare de activități culturale în limbile minorităților, gama satisfăcătoare de emisiuni radiofonice, precum și faptul că televiziunea română oferă programe specifice în limbile maghiară, germană și în alte limbi minoritare.

Cel de-al treilea raport de evaluare al Comitetului de experți al Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare se bazează pe informațiile furnizate de surse guvernamentale și neguvernamentale, inclusiv pe cele obținute în timpul vizitei Comitetului în România în februarie 2023.