Consiliul Europei: România are o eficacitate moderată de combatere a spălării banilor / Dimensiunea economiei subterane este de 30% din PIB

Într-un raport publicat astăzi, MONEYVAL, organismul de combatere a spălării banilor al Consiliului Europei, solicită autorităților române să consolideze măsurile de combatere a spălării banilor și să intensifice eforturile de investigare și urmărire penală.

MONEYVAL spune că, din 2014, când a evaluat ultima dată România, țara a întreprins o serie de acțiuni pentru a-și consolida cadrul juridic și instituțional și a început să pună în aplicare elementele unui sistem eficient de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Astfel, România a atins un nivel moderat de eficacitate, în timp ce, cazul cooperării internaționale, rezultatele sunt substanțiale și a fost lăudată de alte țări pentru asistența sa constructivă.

În timp ce investigațiile și urmăririle penale privind spălarea veniturilor provenite din infracțiuni fiscale interne și corupție sunt efectuate în mod eficient, investigațiile și urmăririle penale privind traficul de ființe umane și traficul de droguri se concentrează mai degrabă pe infracțiunile principale decât pe spălarea veniturilor provenite din aceste infracțiuni.

România aplică în mod activ măsuri de confiscare a produselor și instrumentelor infracționale localizate în țară pentru cele mai răspândite infracțiuni comise la nivel național. În rest, confiscarea este rară. România ar trebui să consolideze capacitatea anchetatorilor financiari de a efectua investigații financiare paralele, de a localiza activele și de a urmări recuperarea activelor.

MONEYVAL recomandă cu prioritate o calibrare mai sofisticată a acțiunilor de supraveghere ale Băncii Naționale în funcție de risc, o mai mare atenție acordată riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în cadrul supravegherii sale și o creștere a resurselor Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor pentru a se alinia la responsabilitățile statutare, în special în ceea ce privește supravegherea furnizorilor de servicii de active virtuale și a profesioniștilor din domeniul juridic.

România a luat măsuri importante pentru a preveni utilizarea abuzivă a persoanelor juridice, arată raportul, inclusiv dezvoltarea și utilizarea registrelor publice ale beneficiarilor efectivi și ale conturilor bancare. Totuși, autoritățile ar trebui să dezvolte controalele existente pentru a se asigura că informațiile deținute în aceste registre sunt exacte și actualizate.

Câteva detalii relevante:

• Utilizarea numerarului este principala metodă de ML la nivel național. Economia României este bazată pe numerar, iar dimensiunea economiei subterane este de aproximativ 30% din PIB.
• Până în prezent nu a fost identificat niciun act de terorism autohton, nu există organizații sau celule teroriste
  cunoscute ca fiind active în țară și nu au avut loc atacuri teroriste. În prezent, (auto)radicalizarea jihadistă este principalul risc pentru securitatea națională a României și reprezintă o preocupare constantă din punct de vedere al securității.
• Grupurile de crimă organizată de origine română care operează în străinătate reprezintă principala amenințare externă pentru activitatea de splălare a banilor, cu indicii că veniturile infracționale sunt transferate prin intermediul sistemului financiar românesc și investite în România. România este, de asemenea, un spațiu de tranzit pentru traficul de droguri de mare risc. În cazul traficului de persoane, al criminalității cibernetice și al traficului de droguri, activitatea infracțională este adesea comisă în străinătate, iar fondurile ilicite sunt transferate în România.
• România a identificat următoarele infracțiuni ca fiind de risc ridicat: evaziunea fiscală, corupția, traficul de persoane (inclusiv traficul de copii) și criminalitatea informatică. Contrabanda cu țigări și traficul de droguri sunt considerate ca prezentând un risc mediu. Riscurile transfrontaliere sunt, de asemenea, luate în considerare, iar fluxurile financiare transfrontaliere sunt considerate ca fiind cu un risc ridicat.
• Corupția afectează eficiența și profesionalismul instituțiilor și autorităților publice și generează un nivel scăzut de încredere a cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona relațiile sociale. Mai mult, lipsa de profesioniști în administrația publică (din cauza politizării excesive și a interferențelor în selecție, evaluare și promovare) a avut un impact negativ asupra performanței instituționale.