Consiliul General a votat din nou înființarea celor două companii energetice în Capitală. Pentru a întruni numărul de voturi, cvorumul a fost redus prin demisia unui consilier PMP

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat pentru a doua oară înfiinţarea celor două noi companii municipale cu acţionar majoritar Primăria Municipiului Bucureşti care urmează să se ocupe de furnizarea de agent termic şi apă caldă către bucureşteni. Este vorba despre Compania Municipală Termoenergetică Bucureşti SA şi Compania Municipală Energetică Servicii Bucureşti SA. Consiliul General a reluat votul după ce primul a fost declarat nul de Prefectura Bucureşti pentru că unul dintre consilierii PSD, Mircea Ardelean, şi-a votat fiica în consiliul de administraţie a uneia dintre cele două companii.

36 de voturi pentru a primit proiectul ce privea înfiinţarea celor două companii municipale, preşedintele de şedinţă susţinând că a primit numărul de voturi necesar pentru a intra în vigoare. Cvorumul a fost redus de la 55 de voturi, la 54 de voturi, după ce astăzi, Consiliul general a aprobat vacantarea unui post de consilier.

Pe 26 februarie, același Consiliu General vota și obținea cvorumul de două treimi (38 de voturi din 55) pentru înființarea acelorași două companii. Decizia reluării procedurii a fost luată de Gabriela Firea după ce consilierul PSD Orlando Culea a făcut plângere la Prefectura București, acuzând că întreaga hotărâre de consiliu este nulă pentru că unul dintre consilierii PSD, coleg cu Culea, Mircea Ardeleanu, a propus-o și votat-o pe fiica sa membră a Consiliului de Administrație al uneia dintre firme.

La şedinţa de astăzi, Mircea Ardelean şi-a cerut scuze pentru situaţia creată: „dintr-o greşeală, copilul meu a apărut pe această listă. Eu, când am primit buletinul de vot pe care era copilul meu, am tăiat, am anulat şi am semnat- Îmi cer scuze că din cauza mea s-a ajuns la asta şi că trebuie să mai votăm o dată.”

Deputatul Nicuşor Dan prezent şi el la şedinţa Consiliului General a solicitat din nou respingerea proiectului. ” Soluţia este, ca şi acum trei ani, ca să plătim ceea ce am consumat, să transformăm apoi RADET în societate comercială şi apoi luăm bani europeni să modernizăm. Suntem un oras cu un buget de 3 miliarde de euro pe an, primăria Capitalei şi primăriile de sector, şi ne comportam ca ultimii tepari care inchidem firma cu probleme şi deschidem altele.”

Liberalul Ciprian Ciucu a acuzat-o pe Gabriela Firea că îşi pune apropiaţii în funcţiile de conducere de la cele două companii: „Doamna Firea, l-aţi pus pe finul dumneavoastră Alexandru Burghiu director genera care are experienţă doar ca poliţist” Replica Gabrielei Firea a fost pe măsură: ” Eu am înţeles că vreţi să fiu şi naşa dumneavoastră, e botez,de cununie, deci putem discuta, că nu am refuzat pe nimeni”

La precedenta şedinţă, proiectul a trecut la limită, iar astăzi cvorumul ar fi fost redus. Consilierul USR, Ana Ciceală, anunţa încă de dimineaţă ce se va întâmpla” La punctul 1 de pe ordinea de zi s-a introdus acum vacantarea mandatului consilierului PMP Poșircaru, unul dintre consilierii care NU au votat pentru legalizarea companiei ilegale Energetica. Acesta și-a dat demisia din Consiliu, însă faptul că se vacantează înainte de votul Energetica mandatul lui înseamnă ca Firea va avea nevoie numai 5 voturi pentru de la PNL, nu de 6 voturi. Data trecută au fost însă chiar 6 voturi(din 8 totale ale lot).”

Acţionarii noilor entităţi înfiinţate. vor fi Primăria Bucureşti, Primăria Comunei Chiajna şi Primăria oraşului Popeşti Leordeni, membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare Termoenergetice Bucureşti Ilfov. Cele două companii vor avea, fiecare, câte un capital social de 120.000 de lei, iar contribuţia celor trei primării vor fi împărţite astfel: Primria Bucureşti -99.9%, Primăria Chiajna – 0.005% şi Primăria Popeşti Leordeni – 0.005%. Ele ar urma să primească, prin suplimentare de buget încă 1,2 miliarde de lei pentru plata unei părţi a datoriei istorice pe care Radet o are către Elcen şi care se ridică, în prezent la aproape 4 miliarde de lei.

Articolul este publicat în cadrul proiectului ”Capitalismul de stat”, finanțat de Fondul pentru Democrație.