PNL și PSD au boicotat la București ședința extraordinară a Consiliului General. Surse PNL: Este o inflamare de moment, o condiționare a primarului Nicușor Dan, însă nu este o ruptură de acesta

UPDATE: Ședința extraordinară a CGMB, convocată pentru marți la ora 10.00, nu s-a putut ține din cauza lipsei cvorumului, după ce majoritatea consilierilor PSD și PNL au absentat de la lucrări. Potrivit surselor G4media, neparticiparea nu este întâmplătoare, ci este un semnal transmis primarului Nicușor Dan pe care îl dau PNL și PSD, fiecare partid individual.

Secretarul general Georgiana Zamfir a declarat ședința închisă după ce a anunțat prezența a doar 20 din cei 55 de consilieri generali, constatând astfel că nu s-a întrunit majoritatea. Potrivit surselor G4media, și-au înregistrat participarea doar 20 de consilieri de la USR și PMP, chiar dacă în sistem, în timp real, au fost prezenți 24: 14-USR, 3-PMP, 5-PNL, 2-PSD, însă acești șapte liberali și social-democrați nu și-au introdus cartelele de prezență.

Chiar dacă nu au comunicat oficial punctul de vedere, refuzul majorității consilierilor PSD și PNL de a participa la ședință ar fi, conform surselor, un semnal de alarmă adresat primarului general Nicușor Dan, legat de administrarea Bucureștiului. Liberalii au un motiv în plus de a condiționa participarea în funcție de avizul de mediu blocat de primarul general pentru defrișarea a 400 de copaci ce ar fi necesară pentru construcția drumului Valea Largă, lupta pe care Ciprian Ciucu o duce ca primar al Sectorului 6.

”Este o inflamare de moment a liberalilor, din cauza avizului pe care Nicușor Dan refuză să îl dea primarului nostru de la Sectorul 6 pentru construcția drumului Valea Largă, însă nu este o ruptură definitivă de primarul general”, a declarat neoficial un consilier PNL. Contactat de g4media, Ciprian Ciucu (PNL) nu a oferit un răspuns legat de absența consilierilor PNL de la ședința de consiliu de azi.

Pe de altă parte, surse PSD spun că decizia este una de conjunctură, întrucât ședința avea caracter extraordinar, principala critică fiind că pe ordinea de zi se aflau doar proiecte dorite de primarul general Nicușor Dan, nu și de PSD. Întrebate dacă vor continua boicotul în CGMB, surse social-democrate afirmă că se va decide la nivel de organizație ce atitudine vor avea consilierii la viitoarele ședințe ordinare ale CGMB, însă o absentare în masă de la trei ședințe consecutive poate duce la dizolvarea Consiliului General, ceea ce PSD nu și-ar dori să-și asume.

Articol inițial: Consiliul General al Capitalei se întruneşte marţi, de la ora 10,00, în şedinţă extraordinară, iar printre subiectele de pe ordinea de zi se numără: contractarea unui împrumut de 156 de milioane de lei, o cerere de finanţare PNRR în vederea înfiinţării unui centru de asistenţă şi recuperare pentru persoane vârstnice, precum şi aprobarea regulamentului de amplasare a staţiilor de încărcare a autovehiculelor electrice, anunță Agerpres.

Primăria Capitalei vrea să contracteze un împrumut în valoare de până la 156 de milioane de lei, cu o perioadă de maturitate de până la 10 ani. Banii vor fi folosiţi pentru refinanţarea datoriei publice locale provenită din ratele de capital scadente în semestrul II al anului 2023. În raportul de specialitate se arată că bugetul local al Bucureştiului are un grad „redus” de îndatorare. Este vorba despre un grad de îndatorare de 14,2% aferent anului 2023, comparativ cu limita de îndatorare de 30% din veniturile proprii prevăzută în legislaţie.

Totodată, se vrea obținerea de finanţare din PNRR pentru înfiinţarea unui centru de zi de asistenţă şi recuperare pentru persoane vârstnice. Este vorba despre o investiţie de 18,4 milioane lei, iar valoarea eligibilă este de 6,1 milioane lei. Consiliul General al Capitalei va suporta toate cheltuielile neeligibile. Proiectul urmează să fie realizat într-un imobil din Calea Şerban Vodă nr. 164-168, Sector 4, aflat în administrarea Direcţiei Generale de Asistenţă a Municipiului Bucureşti. Capacitatea centrului va fi de minim 100 de persoane, dintre care 60 în cadrul centrului de zi şi 40 în cadrul serviciilor de îngrijire la domiciliu acordate de echipele mobile.

Proiecte pe ordinea de zi:

•  ALPAB, Administraţia Străzilor şi ASPA vor prelua în administrare şi folosinţă bunuri mobile în valoare totală de 18.126.950 lei fără TVA, provenite de la Compania Municipală Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde. Este vorba despre 193 de echipamente tehnologice în valoare totală de 10 milioane de lei, printre care se numără: motofierăstraie, motopompe, motocoase, suflante, maşini de tuns iarba, tractoare profesionale, diverse utilaje. La acestea se adaugă mijloace de transport în valoare de 7,9 milioane lei, aparate şi instalaţii de măsură, mobilier, aparatură birotică, echipamente tehnologice, stocuri. Decizia vine după ce, în 2021, Consiliul General al Capitalei, în calitate de acţionar majoritar, a aprobat dizolvarea şi lichidarea Companiei Municipale Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde.
• CGMB va dezbate şi regulamentul de amplasare a staţiilor de încărcare a autovehiculelor electrice. Potrivit acestuia, vor fi reglementate două categorii de staţii de încărcare, în funcţie de modul de autorizare/avizare şi structura de montare a staţiilor. Este vorba despre:

– staţii de încărcare a autovehiculelor electrice, cu autorizaţie de construire, când montarea se face prin legare constructivă la sol cu fundaţii de beton, acestea fiind asimilate construcţiilor;

– staţii de încărcare a autovehiculelor electrice, cu aviz de amplasare, când montarea se face prin cadru suport amplasat la sol, fără fundaţie, acestea fiind asimilate mobilierului urban.

Emitentul avizului de amplasare sau al autorizaţiei de construire pentru staţiile de încărcare în zonele protejate va fi PMB, prin Direcţia Urbanism. Pentru staţiile aflate în zonele care nu intra în competenţa PMB, emitente vor fi primăriile de sector.

• Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov va fi împuternicită ca, în numele Municipiului Bucureşti, să înfiinţeze şi să organizeze serviciul public de transport feroviar de călători de interes local.
• Un alt proiect de pe ordinea de zi modifică şi completează o hotărârea din august 2022 privind transmiterea din administrarea Consiliului General în administrarea Consiliului Local al Sectorului 1 a parcajului suprateran exterior situat sub pasajul Basarab. Luni, în cadrul şedinţei Comisiei de transport şi mobilitate urbană, reprezentanţii aparatului de specialitate au precizat că Primăria Sectorului 1 doreşte să amenajeze parcări în zona respectivă. Iniţial, spaţiul respectiv fusese preluat în administrare de către primăria de sector doar pentru lucrări de mentenanţă şi întreţinere.
• CGMB va dezbate actualizarea devizului general în vederea consolidării imobilului din Calea Moşilor nr. 82. Este vorba despre o investiţie în valoare totală de 19,8 milioane de lei, iar durata de execuţie este estimată la 27 de luni. Proiectul constă în lucrări de consolidare, reabilitare, restaurare şi refuncţionalizare. Conform referatului de aprobare, modificarea costurilor a fost determinată de majorarea preţurilor la materiale, energie, carburant, precum şi a valorii orei de manoperă. Un alt motiv îl reprezintă modificarea soluţiei de consolidare, după ce în 2022 a fost modificat normativul „Cod de proiectare seismică – Partea a III-A. Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente”. Imobilul a fost construit în anul 1890 şi este încadrat în clasa I de risc seismic. În trecut, clădirea a funcţionat ca han şi locuinţă şi, până recent, spaţiile de la parter au fost folosite în scopuri comerciale. Imobilul este înscris în Lista Monumentelor Istorice şi face parte din zona protejată nr. 1 – Moşilor, are un regim de înălţime S+P+1E şi o suprafaţă construită de 561 mp.
• Totodată, urmează să fie actualizaţi indicatorii tehnico-economici în vederea consolidării imobilului din bd. Schitu Măgureanu nr. 3, obiectiv finanţat prin PNRR. Valoarea totală a investiţiei va fi de 31,8 milioane lei, dintre care 11,4 milioane vor proveni din fonduri europene, iar 20,3 milioane de la bugetul local. Durata de execuţie a lucrărilor este de 24 de luni. Clădirea, construită între anii 1898-1900, este o construcţie multifamilială de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie, având regim de înălţime S+P+4E+M şi o suprafaţă desfăşurată de 4.162 mp. Imobilul este încadrat în clasa de risc seismic RS1 şi este cuprins în Zona protejată nr. 6 – bulevardul Haussmannian Elisabeta – Kogălniceanu.