Consiliul JAI discută joi despre aderarea României și Bulgariei la Schengen, dar fără vot

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) se întrunește joi pentru a discuta despre aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, dar fără a fi acordat un vot.

Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD) a cerut, în 7 octombrie, în cadrul unei dezbateri privind reintroducerea controalelor la frontierele Schengen de către anumite state membre, ca României să i se ofere o perspectivă concretă privind aderarea cu frontierele terestre până la sfârşitul anului în cadrul Consiliului JAI de joi:

• „În cadrul Consiliului vor fi prezentate rezultatele aderării României pe cale aeriană şi maritimă la zona de liberă circulaţie. Rezultate bune. De asemenea, rezultatele pozitive ale implementării proiectelor-pilot finanţate de Comisia Europeană pentru securizarea frontierelor României. Astăzi, ţara noastră este un exemplu de bună practică ca urmare a implementării acestor proiecte pilot. De aceea, există argumente pentru a avea acest vot pozitiv pentru ţara noastră. S-ar putea realiza un astfel de vot de încredere la nivel tehnic, cum s-a întâmplat şi anul trecut”, a spus Negrescu în cadrul unui briefing pentru jurnalişti români.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat marți că România ”va primi semnalele pozitive în perspectiva unei decizii până la finalul anului 2024 privind aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen”, transmite Agerpres.

• „Concret, în consiliul JAI din 10 octombrie se va discuta Eurobarometrul Schengen, adică situaţia din toate ţările membre Schengen, fără ca pe ordinea de zi să fie luarea unei decizii. Dar, în acelaşi timp, am acţionat diplomatic pentru ca în acest Consiliu să primim semnale puternice de sprijin pentru luarea unei decizii pozitive până la finalul acestui an. Sunt în permanent contact cu preşedinţia ungară, cu Comisia Europeană şi cu miniştrii de interne din statele UE pentru a ne promova obiectivul”, a declarat Predoiu, potrivit site-ului MAI.

Pe de altă parte, miercuri, preşedinţia ungară a Consiliului UE a cerut ca până la sfârşitul anului Bulgaria şi România să fie membre depline ale zonei Schengen, a declarat premierul ungar Viktor Orban în plenul Parlamentului UE, la Strasbourg, în cadrul dezbaterii priorităţilor preşedinţiei ungare, transmite Agerpres.

Nu în ultimul rând, criza politică din Austria, unde există un blocaj în guvernare din cauză că niciun partid politic nu vrea să formeze Executivul cu Partidul Libertății (FPO) de extremă dreapta care a câștigat alegerile parlamentare cu aproape 29%, blochează și situația României și Bulgariei în raport cu aderarea la Schengen.

Situația politică de la Viena este relevantă pentru România și Bulgaria, pentru că ele așteaptă o decizie a viitorului guvern pentru deblocarea vetoului pe intrarea în Schengen terestru.

România a intrat în Air Schengen, în 31 martie, fapt care marchează ridicarea parțială a controalelor la frontieră, pe cale aeriană și maritimă. România este, începând cu ora 00:00, în spațiul de liberă circulație Schengen cu cele 17 aeroporturi și cele 4 porturi maritime din județul Constanța (Constanța, Constanța Sud -Agigea, Midia și Mangalia).

Astfel, călătorii români se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre, cu excepția Ciprului și Irlandei, fără a fi supuse controalelor de frontieră. Cu toate acestea, sunt posibile în continuare verificări inopinate ale identității, astfel că poliţiştii de frontieră vor rămâne în incinta aeroporturilor pentru cazurile în care există suspiciuni privind posibile infracțiuni.

În 8 decembrie 2022, România şi Bulgaria nu au fost admise în spaţiul Schengen. Împotrivă au votat Austria şi Olanda (care susține că a votat doar împotriva Bulgariei, dar pentru că aceasta a candidat împreună cu România, decizia s-a aplicat și României) fiindcă se tem de o intensificare a migraţiei către Occident. Decizia a stârnit ample reacții în spațiul public, atât din partea autorităților române, cât și a celor europene, despre care G4Media a scris pe larg.

Schengen este un spațiu de liberă trecere pentru membrii săi, fără controale la frontieră, unde nu sunt efectuate verificări la frontierele interne cu excepția unor amenințări specifice și unde sunt efectuate controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite. Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră, conform informațiilor furnizate de Consiliul European (UE).

Din Spațiul Schengen fac parte 23 dintre cele 27 de state UE, cu excepția României (acum aderată parțial), Bulgariei, Ciprului (cărora nu le-au fost eliminate controalele la graniță) și a Irlandei, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția (membrele Asociației Europene a Liberului Schimb).