Construcția căii ferate spre aeroportul Otopeni stârnește nemulțumiri. Oamenii expropriați se plâng că primesc bani puțini și se tem că zgomotul și vibrațiile le vor face casele de nelocuit

Proiectul de aproape 400 de milioane de lei prin care Capitala se va lega printr-o linie de cale ferată de aeroportul Henri Coandă stârnește nemulțumirea oamenilor care vor fi expropriați. În cadrul dezbaterii publice organizată de Ministerul Transporturilor aceștia s-au plâns că trenul le va trece la câțiva metri de fereastre și că zgomotul și vibrațiile le vor face viața un calvar.

De partea cealaltă, CFR SA a dat în repetate rânduri asigurări că proiectul nu va afecta proprietăţile din zonă. Oamenii nu sunt, însă, convinși și cer să le fie plătite despăgubiri corecte, acuzând prețul mic cu care statul vrea să le ia terenurile. În plus, reclamă începerea ilegală a lucrărilor. În teren, asocierea româno-germană, formată din companiile Arcada Company, ISPCF și DB Engineering & Consulting GMBH, a început organizarea de șantier.

În mai anul viitor, vom merge cu trenul până la aeroportul Otopeni, promit autoritățile și constructorul care a câștigat licitația pentru realizarea celor 3 kilometri de cale ferată și a viaductului peste DN1. Ceea ce înseamnă că lucrările trebuie să se desfășoare în ritm alert. Dacă vestea este una bună pentru pasagerii aeroportului Otopeni, pentru persoanele ale căror proprietăți se află pe traseul proiectului este cum nu se poate mai proastă.

În cadrul dezbaterii publice organizate de Ministerul Transporturilor, oamenii s-au plâns că despăgubirile stabilite conform grilei notarilor publici sunt mici. Ministerul Transporturilor a evaluat la aproape 7 milioane de lei celor 75.500 de metri pătrați necesari pentru construcția legăturii feroviare cu Aeroportul Otopeni. Din această sumă, circa 2,9 milioane lei vor merge către Compania Națională Aeroporturi București.

“Nu se poate să se ofere 20.000 de lei pentru 130 de metri pătrați în Otopeni”, a declarat Sorin Sfetcu, avocatul uneia din persoanele expropriate.

“Pentru terenul extravilan ne-au propus 9,31 lei pe metrul pătrat, iar pentru cel intravilan în jur de 100 de lei pe metrul pătrat în zonă în care terenul este în jur de 100 de euro metrul pătrat la vânzare”, a precizat și Mariana Iancu, o altă locatară din zonă afectată de lucrări.

În plus, oamenii cer ca la stabilirea despăgubirilor să se țină cont că locuințele și terenurile lor devin nefolosibile după construirea căii ferate.

“Se contestă aspectul exproprierii înjumătățite, adică pe bucăți. Nu poți să expropriezi jumătate dintr-un teren, lași casa și pui o talpă de pod pe unde urmează să treacă un pod de mare viteză. (…) În plus, legea prevede și o zonă de siguranță de 100 de metri, care este expropriată în fapt, nu neapărat în drept, deoarece Ministerul Transporturilor poate să vină să spună tu nu mai ai voie să faci nimic aici, Sau dacă vrei să te extinzi pe terenul care ți-a mai rămas nu o să poți să faci asta pentru că vei avea nevoie de niște avize suplimentare de la Ministerul Transporturilor”, a precizat și avocatul Adrian Cuculis, care reprezintă o parte din persoanele afectate de proiect. Potrivit acestuia, marginea viaductului se va afla la doar puțin peste 6 metri de una dintre case.

CFR SA, însă, printr-un comunicat emis săptămâna trecută declara altceva. Potrivit companiei care administrează infrastructura feroviară “distanța măsurată de la marginea viaductului la fața clădirii/locuinței aceasta este cuprinsă între minimum 14,71 m și maximum 27,78 m. Singura execepție o reprezintă o anexă/extindere fără număr cadastral, situată la o distanță de 8,53 m de la marginea viaductului”.

În plus, spun reprezentanții CFR SA, doar 5 dintre cele 42 de pile ale viaductului sunt prevăzute a fi construite în zona locuită, fără a fi afectate însă clădirile, iar lucrarea va fi astfel realizată astfel încât să fie amortizate vibrațiile și zgomotul, fiind instalate panouri fonoabsorbante.

Toate asigurările date de CFR SA nu îi conving, însă, pe cei cărora acest proiect amenință să le dea viața peste cap. Oamenii sunt supărați și pentru că lucrările au început, lucru ilegal, deși Ministerul Transporturilor anunță că proiectul de Hotărâre de Guvern privind exproprierile este încă în dezbatere publică.

“Dacă dezbaterea publică ar fi contat nu s-ar fi apucat deja de organizarea de șantier. Aceasta se face exclusiv prin obținerea autorizației de construire și nicidecum înainte să obții această autorizație. Este absurd să considerăm că există o autorizație în condițiile în care nici hotărârea de govern nu este dată”, a declarat avocatul Adrian Cuculis.

Contactați de G4Media pentru a explica în baza cărei autorizații a început organizarea de șantier asocierea Arcada Company-ISPCF-DB Engineering & Consulting GMBH, reprezentanții CFR SA au precizat că vor reveni cu un răspuns. Până la publicarea acestui material nu ni s-a comunicat acest răspuns.

Conectarea Aeroportului Otopeni de Capitală printr-o legătură, alta decât cea rutieră, este una dintre cerințele puse autorităților de la București pentru ca România să găzduiască 4 meciuri din cadrul Campionatului European de Fotbal din vara lui 2020.

Potrivit reprezentanților CFR SA, la finalizarea lucrărilor, în condițiile în care nu se va face nicio oprire, cei circa 20 de kilometri dintre Gara de Nord și Aeroportul Otopeni vor putea fi parcurși în 22 de minute. După finalizarea lucrărilor la legătura feroviară directă, CFR SA estimează că în fiecare tren care va circula se vor afla în medie circa 250 de călători. Garniturile ar urma să circule din jumătate în jumătate de oră.