Consumul de băuturi cu zahăr în rândul copiilor a crescut cu aproape 23% în decurs de trei decenii, potrivit unui studiu

Consumul global de băuturi îndulcite cu zahăr a crescut în paralel cu obezitatea infantilă în ultimele decenii, cu cele mai ridicate niveluri de consum în America Latină și Orientul Mijlociu și Africa de Nord, relatează Euronews.

Conform unui nou studiu care acoperă trei decenii și 185 de țări, copiii din aproape toate colțurile lumii beau mai multe sucuri și alte băuturi zaharoase decât oricând, iar ratele obezității infantile cresc în același ritm.

În 2018, copiii consumau în medie 3,6 porții de băuturi zaharoase pe săptămână, o creștere de 22,9% față de 1990 și o creștere mult mai accentuată decât în rândul adulților, conform studiului, care a fost publicat în The BMJ și condus de cercetători din SUA, Grecia, Canada și Mexic.

Obezitatea infantilă a crescut în tandem în această perioadă de timp, iar acum afectează aproximativ 160 de milioane de copii și adolescenți din întreaga lume.

„Constatările noastre ar trebui să tragă un semnal de alarmă în aproape toate națiunile lumii”, a declarat Dariush Mozaffarian, autorul principal al studiului și director al Food is Medicine Institute de la Universitatea Tufts din SUA.

Cercetătorii au analizat băuturile îndulcite cu zahăr (SSB), care includ sucurile, băuturile energizante și băuturile din fructe și exclud sucurile de fructe și legume 100 %, băuturile îndulcite artificial non-calorice și laptele, ceaiul și cafeaua îndulcite.

Studiile anterioare au arătat că băuturile îndulcite cu zahăr sunt legate de un risc mai mare de obezitate în rândul tinerilor, care la rândul său este legat de mai multe probleme de sănătate la vârsta adultă, inclusiv diabet de tip 2, boli de inimă și anumite tipuri de cancer.

„Are un preț foarte mare pentru sănătatea indivizilor, nu numai în copilărie, ci și pe termen lung, și, de asemenea, un cost foarte mare pentru societate”, a declarat pentru Euronews Health Dr. Berthold Koletzko, profesor de pediatrie la Universitatea Ludwig Maximilian din München și președinte al Academiei Europene de Pediatrie. El nu a fost implicat în studiu.

În noul raport, consumul de băuturi zaharoase a fost mai mare în rândul copiilor mai mari și al adolescenților decât în rândul copiilor mai mici din întreaga lume. În majoritatea regiunilor, ratele au fost, de asemenea, mai ridicate în zonele urbane și în rândul copiilor ai căror părinți aveau un nivel de educație mai ridicat, deși aceste disparități nu au existat în țările cu venituri ridicate.

Acest lucru se datorează probabil faptului că, în țările cu venituri mai mici, persoanele din zonele urbane și cele care au un nivel ridicat de educație au, de asemenea, mai mulți bani și, prin urmare, sunt mai susceptibile de a opta pentru băuturi zaharoase, a declarat Koletzko, în timp ce în țările cu venituri ridicate, este invers.

„Este o chestiune de accesibilitate”, a spus Koletzko.

Diferențe regionale

America Latină și Caraibe și Orientul Mijlociu și Africa de Nord au raportat cele mai ridicate niveluri de consum în general (9,1 și, respectiv, 7,3 porții pe săptămână). Chiar și așa, copiii din America Latină au consumat, în medie, ceva mai puține băuturi zaharoase în 2018 decât în 1990.

Ratele au scăzut în America Latină și Caraibe în anii 1990 și la începutul anilor 2000, apoi au crescut din nou mai recent – schimbări care, potrivit cercetătorilor, reflectă tendințele economice ale regiunii și apariția campaniilor de alimentație sănătoasă, precum și lobby-ul industriei împotriva politicilor de reducere a consumului de băuturi zaharoase în ultimii 30 de ani.

„Influența corporațiilor multinaționale responsabile pentru alimentele ultraprocesate, strategiile de marketing orientate către tineri, lipsa (sau insuficiența) măsurilor de reglementare pentru a limita consumul de BSA au fost, de asemenea, observate în mod constant în America Latină și în alte regiuni cu economii în curs de îmbunătățire”, au declarat cercetătorii.

Țările cu venituri ridicate, cum ar fi cele din Europa de Vest și America de Nord, au înregistrat, de asemenea, o scădere a consumului de băuturi zaharoase la copii între 2005 și 2018, după ce rata a crescut între 1990 și 2005. Acest lucru s-ar putea datora, printre alți factori, creșterii ratelor de obezitate și introducerii de alternative mai puțin zaharoase.

În special, Africa Subsahariană a înregistrat o creștere de 106% a consumului de băuturi zaharoase în timpul perioadei de studiu, ajungând la o medie de 4,2 porții pe săptămână în 2018 și făcând din aceasta o „problemă în creștere” pentru regiune, au declarat cercetătorii.

Printre cele mai populate 25 de țări pentru copii, Mexicul a raportat cel mai mare consum de băuturi zaharoase în rândul copiilor în 2018 (10,1 porții pe săptămână), urmat de Uganda (6,9 porții), Pakistan (6,4 porții) și Africa de Sud și SUA (6,2 porții fiecare).

Între timp, India și Bangladesh au înregistrat cele mai scăzute niveluri, cu 0,3 porții pe săptămână fiecare.

În cea mai mare parte a lumii, copiii consumă băuturi zaharoase aproape zilnic. În 56 din cele 185 de țări analizate, copiii consumau în medie cel puțin șapte porții pe săptămână, ceea ce reprezintă 238 de milioane de copii și adolescenți, adică 10,4% din tinerii din întreaga lume.

Constatările subliniază „necesitatea unor intervenții educaționale și politice specifice pentru a schimba comportamentul din timp și a preveni rezultatele negative asociate consumului de băuturi îndulcite cu zahăr în copilărie”, a declarat Laura Lara-Castor, primul autor al studiului și cercetător postdoctoral la Universitatea din Washington.

Aceste intervenții ar putea include taxe, reglementări privind etichetarea și comercializarea băuturilor zaharoase și eforturi în școli pentru a limita accesul copiilor la aceste produse, au declarat cercetătorii.

„Consumul și tendințele pe care le observăm reprezintă o amenințare semnificativă la adresa sănătății publice, pe care putem și trebuie să o abordăm pentru viitorul unei populații mai sănătoase”, a declarat Mozaffarian.