Consumul de droguri la copii sub 10 ani: ”Sunt victimele infracțiunilor, cum ar fi violul sau violența domestică, și cred că ei sunt de vină sau consideră că nu se ridică la așteptările părinților” – șefa Agenției Naționale Antidrog

Consumul de droguri a scăzut sub vârsta de 10 ani, iar copiii care devin consumatori sunt fie victimele infracțiunilor și cred că ei sunt de vină, fie consideră că nu se ridică la așteptările părinților, a declarat, sâmbătă, Ramona Dabija, șefa Agenției Naționale Antidrog, la Digi 24.

Dabija mai spune că 1 din 10 adolescenți spun că au consumat cel puțin un drog, iar media de vârstă este 13 ani.

Cauzele care stau la baza fenomenului în rândul adolescenților și copiilor sunt în majoritate copleșitoare emoționale, una dintre cele mai importante fiind infracțiunile la care aceștia sunt supuși, crezând în final că ei sunt de vină: viol, bullying, violență domestică, agresiune sexuală etc.

O altă cauză este faptul că adolescenții sau copiii simt că nu se ridică la nivelul de așteptări al părinților, iar lipsa de comunicare dintre aceștia îi determină pe copii să își găsească refugiul în substanțe psihoactive.

Una dintre problemele din cauza cărora fenomenul este greu de oprit, mai spune Ramona Dabija, este faptul că drogurile sau medicamentele se pot comanda foarte ușor online.

Agenția Națională Antidrog este o instituție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Context

G4Media a arătat în iunie 2023 cum în ultimii cinci ani numărul minorilor admiși la tratament pe fondul consumului de droguri a crescut de la 196 la 278, în timp ce numărul copiilor cu vârste sub 15 ani a crescut de la 32 la 60. Vârsta de debut este de ”13 ani sau mai mică”, conform datelor furnizate la solicitarea G4Media de Agenția Națională Antidrog (ANA), din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

În școlile și liceele din România fenomenul pare scăpat de sub control, după cum arată și o analiză G4Media. Conform rapoartelor de activitate ale DIICOT, dosarele de soluționat privind consumul și traficul de droguri s-au triplat în România, însă instituția nu are statistici despre cel mai consumat sau cel mai traficat drog în rândul tinerilor și nici despre țările de proveniență pentru fiecare drog care intră în România, au transmis procurorii într-un răspuns pentru G4Media.

Droguri în gimnaziu

DIICOT nu are statistici despre cel mai consumat sau cel mai traficat drog în rândul tinerilor și nici despre țările de proveniență ale stupefiantelor care intră în România, a transmis instituția într-un răspuns pentru G4Media.

”Menționăm faptul că nu există date statistice referitoare la drogul cel mai frecvent consumat/traficat în rândul minorilor sau al țărilor de proveniență”, a transmis DIICOT.

Amploarea pe care a luat-o fenomenul drogurilor în România se observă însă inclusiv pornind de la rapoartele de activitate ale DIICOT din ultimii cinci ani. Spre exemplu, în raportul din 2018, capitolul despre droguri era sintetizat în două pagini, pentru ca apoi detaliile despre complexitatea fenomenului, rute și droguri noi, elemente specifice anului respectiv să ocupe de trei ori mai mult spațiu în rapoarte.

Astfel, conform rapoartelor DIICOT, în ultimul deceniu, cauzele de soluționat privind traficul de droguri s-au triplat în România, de la aproximativ 6500-7000 de spețe în urmă cu 10 ani la peste 21.000 în 2022. Numărul rechizitoriilor s-au triplat de asemenea, în timp ce numărul persoanelor judecate a crescut de 2,5 ori, iar cel al persoanelor arestate a crescut de 1,5 ori. Mai multe despre dosarele DIICOT privind traficul de droguri din România, aici.