Context.ro: Soția judecătorului CCR Bogdan Licu, pe statul de plată al lui Alexandru Cumpănașu și al SRI / Cum l-a ajutat Licu pe Cumpănașu

Soția lui Bogdan Licu, fost procuror șef al Parchetului General și actual judecător la Curtea Constituțională a României, a fost angajată într-un proiect al lui Alexandru Cumpănașu, derulat din fonduri europene, în parteneriat cu statul. În același timp, Monica Licu lucra pentru Serviciul Român de Informații. Când Alexandru Cumpănașu a început să aibă probleme cu derularea proiectelor pe fonduri europene, Bogdan Licu i-a venit în ajutor, într-o campanie despre abuzul statului împotriva persoanelor care lucrează cu bani europeni. În prezent, Cumpănașu este trimis în judecată de procurorii DNA sub acuzația de corupție, se arată într-o investigație publicată de jurnaliștii Andreea Pavel, Cristian Leonte și Attila Biro pe Context.ro

Monica Licu a lucrat pentru Alexandru Cumpănașu într-un proiect european de 7 milioane de lei, pe care Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), condusă de acesta, l-a derulat împreună cu Ministerul Sănătății, începând cu februarie 2011.

Monica Licu a intrat în proiect în 12 noiembrie 2013, în calitate de expert, și era plătită cu 150 de lei pe oră. “Buna Guvernare prin Integritate și Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc”, așa cum se numea proiectul, a făcut parte din Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă și a Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015, la fel cum s-a întâmplat cu multe dintre proiectele în care a fost partener AID.

În perioada iunie-august 2014, Monica Licu a participat 62 de ore la ”detalierea competențelor și integrarea într-un model național de raportare” a activității Consiliilor Etice de la nivelul unităților sanitare și alte 6 ore la ședințe de lucru la nivelul AID sau al Ministerului Sănătății. În luna septembrie, Monica Licu a prestat 106 ore de muncă, în schimbul cărora a încasat de la AID 15.900 lei.

Proiectul european “Bună Guvernare prin Integritate și Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc” s-a desfășurat prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) 2007-2013, iar contractul de finanțare a fost semnat în noiembrie 2011, în valoare de aproximativ 7 milioane de lei.

În februarie 2011, Ministerul Sănătății, beneficiarul proiectului, semna acordul de parteneriat cu Asociația pentru Implementarea Democrației, în calitate de partener, pe o durată de 24 de luni.

Obiectivul proiectului era, în principal, combaterea corupției din sistemul sanitar, instruirea personalului și crearea unui sistem de integritate la nivelul Ministerului Sănătății și creșterea gradului de satisfacție și încredere a pacienților.

Printre activitățile derulate, proiectul își propunea să realizeze un program de instruire pentru personalul din managementul unităților sanitare, pentru a crește capacitatea instituțiilor sanitare în contextul procesului de descentralizare, măsurarea gradului de satisfacție a pacienților, să creeze un compartiment de integritate la nivelul MS, să realizeze un program de instruire la nivelul DSP-urilor și a consiliilor județene pentru a monitoriza achizițiile publice din sistemul sanitar, să tipărească un manual de bune practici în domeniul organizării și monitorizării procedurilor de achiziții publice și contractărilor din sectorul de sănătate, să instruiască personalul din managementul unităților sanitare în scopul promovării calității și integrității în serviciile oferite în sistemul sanitar sau să monitorizeze impactul asupra activității consiliilor etice de la nivelul tuturor unităților sanitare.

Monica Licu și legătura cu SRI

Conform declarațiilor de avere ale soțului, Monica Licu a încasat de la SRI în același an, 2014, suma de 50.000 lei pentru “asistență psihologică”. În total, în perioada 2013-2016, Monica Licu a încasat de la SRI 233.000 de lei. Conform declarațiilor de avere ale soțului, în 2017 Monica Licu a încasat doar pensie, în valoare de aproximativ 76.000 lei.

Conform pressone.ro, Monica Licu (53 de ani) este licențiată în Psihosociologie la Institutul Național de Informații, actuala Academie Națională de Informații, iar în anul absolvirii, 1998, a devenit șefa Compartimentului de Asistență Psihologică din cadrul SRI.

Începând cu 2007, Monica Licu a condus Compartimentul de Psihologie Medicală din cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” al SRI, iar între 2011 și 2012 a fost cadru didactic asociat la Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”.

În 2014, Monica Licu a devenit conferențiar universitar la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, însă nu a predat în această instituție.

“Potrivit legislației în vigoare, ofițerii de informații sunt funcționari publici cu statut special. În acord cu Legea privind prevenirea și sancționarea actelor de corupție, singura activitate publică sau privată remunerată care nu îi plasează în incompatibilitate este cea didactică, mai precizează articolul din PressOne, semnat de Emilia Șercan.

Ulterior a predat la Universitatea de Medicină și Farmacie – Carol Davila, București.

Bogdan Licu și ajutorul pentru Cumpănașu

Când Alexandru Cumpănașu a început să aibă probleme cu proiectele pe care le derula cu fonduri europene, iar Ministerul Dezvoltării sesiza nereguli în desfășurarea lor, Bogdan Licu, soțul Monicăi Licu și, la acea vreme, șeful Parchetului General, i-a venit în ajutor fostului colaborator al soției sale.

Licu și Cumpănașu s-au afișat public în mai multe rânduri, ba chiar au anunțat, tot public, că au căzut de acord cu privire la înființarea unui birou comun pentru sesizarea abuzurilor autorităților care finanțează proiectele europene asupra beneficiarilor, adică exact situația în care se afla Cumpănașu care, chiar în acel moment, tranșa un litigiu cu Ministerul Dezvoltării.

“CNMR salută și susține numirea de către CSM a domnului Bogdan Licu în funcția de procuror general al României”, este unul dintre articolele laudative publicate pe site-ul Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, un alt ONG controlat de Cumpănașu.

(…) Alexandru Cumpănașu este fost politician, candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019, fondator al mai multor ONG-uri cu care s-a mufat la bani publici și europeni. A ajuns în atenția opiniei publice cu Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) și Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR).

Cumpănașu a devenit viral pe rețelele de socializare după moartea a două adolescente din Caracal (cazul Gheorghe Dincă). Tragedia a fost exploatată politic de Cumpănașu, care se înrudea cu părinții uneia dintre adolescente și care a ventilat teorii ale consipirației, conform cărora cele două fete ar fi fost în viață.

Alexandru Cumpănașu a fost trimis în judecată de procurorii DNA Constanța, în decembrie 2022. Aceștia îl acuză că a mințit în privința studiilor superioare atunci când a aplicat pentru un post de expert într-un proiect european al SNSPA. Cumpănașu a negat, în momentul în care a fost inculpat de DNA (2019), că a prezentat documente false în momentul angajării la SNSPA și spunea că îl va da în judecată pe rectorul Remus Pricopie, pentru că i-a ”afectat imaginea”, după ce instituția a anunțat că va lua măsuri în urma unor verificări suplimentare.

Cumpănașu este și mason, membru al Marii Loje Naționale din România, potrivit declarației sale de interese din 2019.

Citește integral pe Context.ro