Controversata taxă de dezvoltare urbană de 540 lei pe mașină fără loc de parcare în Sectorul 4, unică în București, a fost adoptată și intră în vigoare de la 1 ianuarie. Ce oferă Primăria Sectorului 4 de acești bani / Opinia unui expert în mobilitate urbană

Proiectul de hotărâre de introducere a controversatei taxe de 540 lei pe mașină fără loc de parcare, de la 1 ianuarie 2025, în Sectorul 4, a fost adoptat, joi, de Consiliul Local al Sectorului cu 16 voturi pentru (PSD, PNL și PMP), 9 contra (USR, REPER și AUR) și o abținere. Proiectul de hotărâre a fost inițiat de Primăria Sectorului 4 condusă de Daniel Băluță (PSD) și semnat de viceprimarul Andrei Trocan (PSD), inițiativă neexplicată publicului până în urmă cu câteva zile.

UPDATE Proiectul a trecut cu o singură modificare, taxa de 540 lei pe mașină, fără loc de parcare închiriat sau deținut în proprietate, se poate plăti de locuitorii Sectorului 4 până la 30 iunie. Partidul REPER a anunțat, după vot, că va cere in instanță suspendarea și apoi anularea hotărârii, considerând-o profund ilegală.

Inițiativa are o vechime de aproximativ o lună, a apărut în circuitul de avizare și de transparență decizională în 19 noiembrie 2024, iar, în tot acest timp, autoritățile locale nu au prezentat în spațiul public varianta taxei care oferă, la schimb, gratuitate în locurile de parcare publice din Sectorul 4, cele fără barieră, și o promisiune că în viitor se pot amenaja peste 100.000 de locuri de parcare.

Primăria 4 a anunțat că taxa va avea ca o consecință reducerea poluării, pentru că va investi în planul de decongestionare a traficului și, de asemenea, va duce la descurajarea achiziționării de mașini, iar locuitorii se vor îndrepta către mijloace alternative de transport, probabil transport public, în lipsa pistelor de biciclete.

Proiectul a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară de vot a ședinței Consiliul Local din 12 decembrie. Opoziția din Consiliul Local s-a declarat surprinsă. Cătălin Teniță (Reper București) a susținut că e o taxă ilegală, dar primarul Băluță a explicat public că taxa e instituită doar pentru cei care nu au loc de parcare plătit și că Primăria Sectorului 4 are dreptul să instituie taxe speciale și nu impozite.

În Sectorul 4 există circa 9.500 de locuri publice de parcare, evident insuficient raportat la 115.000 de mașini din Sectorul 4 fără loc de parcare, care ar trebui să plătească taxa. Deci peste 100.000 de oameni ar trebui să plătească o taxă fără a avea garanția că li se va oferi, imediat, ceva la schimb. Potrivit notei de fundamentare, taxa va fi instituită pe o perioadă de 10 ani, având ca obiectiv final asigurarea unui loc de parcare pentru fiecare autovehicul înmatriculat pe raza sectorului 4, reducerea aglomerării urbane și îmbunătățirea condițiilor de viață din sector. După calculele oferite, cheltuielile pentru un loc de parcare sunt între 10.000-15.000 lei, iar în acest an Primăria Sectorului 4 are 3 parcări finalizate în 2024: în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obreja” – 220 de locuri de parcare, amenajare parcare „Metalurgiei nr.132” (Dealul Bradului) – 127 locuri de parcare, și amenajare parcare Bucovăț – Str Bucovăț 3 – 123 locuri.

Cum justifică Primăria Sectorului 4 taxa de 540 lei/an/ mașină fără loc de parcare și ce prevede proiectul

În referatul de aprobare, Primăria Sectorului 4 spune că scopul principal al taxei este „creșterea numărului de parcări publice și de reședință și optimizarea mobilității urbane”. Apoi, adaugă: instituirea acestei taxe va avea și alte consecințe pozitive. Acestea sunt scăderea poluării, astfel fondurile din colectarea taxei vor fi utilizate de Serviciul public de amenajare parcări pentru proiectele privind decongestionarea traficului, cu efect reducerea polării, și descurajarea achiziționării de autovehicule de către persoanele care nu dețin un loc de parcare – prin introducerea taxei se urmărește încurajarea locuitorilor de a utiliza mijloacele de transport alternative.

Adiministrația de sector spune că potrivit ultimelor situații analizate, în Sectorul 4 s-a constatat existența unui număr de 182.000 autovehicule înmatriculate și 67.303 locuri de parcare (dintre care circa 9.500 parcări publice). Această împrejurare relevă faptul că mai bine de 100.000 de locuitori nu dețin un loc de parcare, fiind nevoiți să staționeze pe trotuar, spații verzi sau carosabil.

Creșterea rapidă a numărului de mașini în București, respectiv Sectorul 4, a dus la o utilizare intensă și necorespunzătoare a domeniului public, cu efecte negative asupra calității vieții locuitorilor, și de aceea se impun măsuri pentru dezvoltarea urbană sustenabilă, gestionarea eficientă a spațiului public și finanțarea unui serviciu public vital pentru comunitate, spune Primăria Sectorului 4 în referatul de aprobare.

Astfel, se propune instituirea „taxei speciale pentru dezvoltare urbană” care se va aplica tuturor persoanelor fizice sau juridice care au în proprietate un autovehicul aflat în evidențele DGITL Sector 4, sau în folosință, și care nu dețin în proprietate sau în folosință un spațiu având destinața de parcaj și prevăzut ca atare în autorizațiile de construire și/sau în documentațiile de urbanism, pentru fiecare autovehicul în parte.

Opinie urbanist: „Este o măsură care aduce o formă de echitate socială/ Posesorii de autoturisme beneficiază în mod disproporționat de spațiul comun”

Consultat de G4Media, Samuel Stancu, urbanist, specialist în mobilitate urbană de la UrbanizeHub, consideră că propunerea de introducere a unei taxe speciale pentru deținătorii de autoturisme fără loc de parcare în Sectorul 4 este un pas important, deși controversat, înspre gestionarea mai echitabilă a spațiului public urban. Totuși, în opinia sa, succesul său depinde de modul în care este implementată și de direcția în care vor fi investite fondurile colectate.

„Într-un oraș precum București, dominat de autoturisme, unde spațiul public este utilizat excesiv pentru parcări, această măsură poate semnala începutul unei schimbări de paradigmă. Spațiul public urban este o resursă comună, limitată, care trebuie gestionată în interesul tuturor locuitorilor, nu doar al unei categorii specifice. În prezent, o parte semnificativă din acest spațiu este ocupată de autovehicule, multe dintre ele fiind parcate pe trotuare sau pe marginea drumurilor, în detrimentul pietonilor, bicicliștilor și al spațiilor verzi. Acest lucru afectează calitatea vieții în oraș și limitează accesul tuturor la un mediu urban echitabil.”, menționează specialistul.

Stancu consideră că taxa propusă introduce o logică simplă și corectă: dacă utilizarea unui bun comun (spațiul public) aduce beneficii directe unei persoane sau familii, este justificat ca acestea să contribuie financiar.

Samuel Stancu, urbanist:

„Posesorii de autoturisme, care utilizează mai mult spațiu public decât cei care nu au mașini, vor fi responsabili pentru această utilizare suplimentară. Este o măsură care aduce o formă de echitate socială într-un oraș în care posesorii de autoturisme beneficiază în mod disproporționat de spațiul comun.

Bucureștiul este printre cele mai congestionate orașe din Europa, cu un număr alarmant de mașini raportat la suprafața disponibilă și la infrastructura existentă. Introducerea unei taxe nu este doar o măsură fiscală, ci și una de reglementare, care descurajează utilizarea excesivă a autoturismelor personale. Experiențele din alte orașe europene arată că astfel de politici, combinate cu măsuri de încurajare a mobilității alternative, pot reduce traficul și poluarea, îmbunătățind astfel calitatea vieții urbane.

Orașe precum Paris, Stockholm și Milano au demonstrat că taxarea utilizării excesive a autoturismelor personale poate genera rezultate pozitive. În Paris, de exemplu, o taxă pe SUV-uri a fost aprobată prin referendum, subliniind importanța consultării publice în astfel de decizii. În Stockholm, taxa de congestie a redus traficul cu 20%, iar în Milano, un sistem de tip Eco Pass a avut rezultate similare. Cheia succesului acestor politici a fost o combinație între măsuri fiscale și alternative sustenabile, precum transport public bine dezvoltat și infrastructură prietenoasă pentru pietoni și bicicliști.

Taxa propusă poate descuraja deținerea mașinilor neesențiale (adică a doua și a treia mașină per familie) și poate încuraja utilizarea transportului public, a sistemelor de car-sharing sau a bicicletelor. Nu toți locuitorii unui oraș au nevoie de o mașină personală, iar în multe cazuri, soluțiile alternative pot oferi beneficii similare, fără costurile și impactul negativ asociate autoturismelor.

Deși ideea taxei este solidă din perspectiva principiilor de echitate și sustenabilitate, există provocări care nu trebuie ignorate. Una dintre cele mai frecvente critici este legată de percepția de „dublă taxare”, deoarece posesorii de mașini plătesc deja impozit pe vehicul. Această percepție poate alimenta nemulțumirea publică și ar putea afecta acceptarea măsurii. De asemenea, fondurile colectate din această taxă trebuie gestionate cu maximă transparență. Utilizarea lor exclusiv pentru construirea de noi parcări ar perpetua problema, încurajând, indirect, o continuare a dependenței de autoturisme. În schimb, o parte semnificativă din aceste venituri ar trebui investită în proiecte care prioritizează oamenii: spații verzi, infrastructură pentru biciclete, trotuare accesibile și extinderea transportului public.

Taxa propusă de Sectorul 4 este un prim pas necesar pentru a aborda problema mobilității urbane și a utilizării inechitabile a spațiului public. Este o inițiativă care deschide o discuție esențială despre modul în care orașele noastre pot deveni mai echitabile și mai sustenabile. Totuși, succesul său depinde de modul în care este implementată și de direcția în care vor fi investite fondurile colectate. În esență, din punctul meu de vedere reducerea numărului de autoturisme din orașe nu este doar o problemă de fiscalitate, ci și una de schimbare a mentalității și priorităților urbane.”