Convorbiri privind programul nuclear iranian între Teheran şi ţările europene înainte de revenirea lui Trump

Convorbiri privind programul nuclear iranian între Iran şi, de cealaltă parte, Franţa, Germania şi Regatul Unit urmează să înceapă luni în Elveţia, cu o săptămână înainte de startul mandatului noului preşedinte american Donald Trump, relatează AFP, transmite Agerpres.

Aceste discuţii au loc la mai puţin de două luni după negocieri discrete între Iran şi reprezentanţii celor trei ţări europene la Geneva, într-un moment în care occidentalii sunt îngrijoraţi de stadiul avansat al programului nuclear iranian.

„Nu sunt negocieri”, a declarat pentru AFP Ministerul german al Afacerilor Externe. Este vorba numai de „consultări”, a confirmat Iranul.

Convorbirile, prevăzute să dureze două zile, vor viza „un evantai larg de subiecte”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Esmaeil Baqaei.

Pentru Teheran, „obiectivul principal al acestor convorbiri este ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului”, a spus el, adăugând că Iranul va asculta „subiectele pe care celelalte părţi vor să le abordeze”.

Reuniunea este „un semn că ţările din E3”, un format care reuneşte Franţa, Germania şi Regatul Unit, „continuă să facă eforturi în vederea unei soluţii diplomatice la programul nuclear iranian, al cărui stadiu avansat este extrem de problematic”, a indicat Ministerul francez de Externe.

Teheranul a anunţat la începutul lui decembrie că va începe să alimenteze noile centrifuge la situl de la Fordo, unul dintre cele mai importante din ţară, în centrul Iranului, „cu efectul final de a creşte semnificativ rata de fabricare a uraniului îmbogăţit la 60%”, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

Într-o scrisoare către Consiliul de Securitate al ONU datată 6 decembrie, Franţa, Germania şi Regatul Unit au exprimat „preocupări” puternice şi au îndemnat Republica Islamică „să pună imediat capăt escaladării sale nucleare”.

Cele trei ţări europene au evocat posibilitatea recurgerii la mecanismul care reimpune sancţiuni împotriva Iranului „pentru a împiedica dezvoltarea armei nucleare”.

Rezoluţia 2231 a Consiliului de Securitate al ONU, care sprijinea acordul din 2015 încheiat între Iran, ţările E3, precum şi SUA, Rusia şi China, expiră în octombrie 2025, la zece ani de la intrarea în vigoare a acordului.

În ceea ce-l priveşte, preşedintele francez Emmanuel Macron a calificat Iranul, pe 6 ianuarie, drept „principala provocare strategică şi de securitate” în Orientul Mijlociu, avertizând împotriva „accelerării programului său nuclear”.

Şeful diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, a declarat recent că ţara sa va crea „mai multă încredere privind caracterul paşnic” al programului său nuclear în schimbul ridicării sancţiunilor.

Potrivit AIEA, Iranul este singurul stat care nu e dotat cu arme nucleare care a îmbogăţit uraniu la 60%, aproape de pragul de 90% necesar pentru fabricarea unei arme atomice.

Iranienii îşi apără dreptul la un program nuclear în scopuri civile, în special pentru producţia de energie, şi neagă că vor să dezvolte arma atomică, fapt de care statele occidentale se îndoiesc.

Discuţiile urmează să înceapă într-un moment în care grupările aliate Iranului în Orientul Mijlociu sunt puternic slăbite după luni de război cu Israelul.

Situaţiei dificile a aliaţilor Teheranului se adăugă revenirea la Casa Albă, începând cu 20 ianuarie, a lui Donald Trump, artizanul unei politici aşa-numite de „presiune maximală” faţă de Iran în timpul primului său mandat (2017-2021).