Cooperarea dintre autorități și investitori: nu funcționează încă la un potențial maxim, dar se întrevede progresul (Material susținut de Asociația Investitorilor de Real Estate din România)

Asociația Investitorilor de Real Estate din România (AREI) face un apel către autoritățile locale pentru o mai bună colaborare. „Sectorul construcțiilor e unul important pentru economia oricărei țări și România nu e o excepție. S-au acordat foarte puține autorizații de construire și încă nu s-a deblocat situația. Primul și cel mai important pas ar fi o foarte bună colaborare cu autoritățile pentru a creiona împreună o foaie de parcurs necesară pentru ieșirea din acest impas. Cred că investitorii au nevoie de claritate. Trebuie să existe un timing clar, niște costuri la fel și posibilitatea de a obține autorizații, așa că ne dorim mai multă transparență din partea autorităților. De asemenea, e necesară și o legislație mai clară”, a declarat Președintele AREI Dennis Selinas.

Dennis Selinas a punctat și faptul că, în ceea ce îi privește pe investitori, „Înțelegem că trebuie să existe strictețe și o structură clară în ce privește ce poate fi construit, unde poate fi construit, în ce parametri și în ce fel de circumstanțe. De aceea încercăm constant să îmbunătățim comunicarea noastră cu autoritățile. Am avansat în acest sens în contextul noii legi a urbanismului când am fost invitați să oferim feedback și să ajutăm autoritățile să contureze o versiune de lege a urbanismului mai eficientă și care răspunde mai bine necesităților fiecărui sector din oraș. Sperăm să ne îmbunătățim comunicarea pe viitor”. Președintele AREI a menționat și că „Anularea retroactivă a autorizațiilor de construire,  care deja au fost aprobate de foarte multe autorități competente, generează multă incertitudine pe piață și ne face să ne gândim de două ori înainte de a investi în acest oraș. Asta produce efecte  în cascadă: prețuri mai mari pentru apartamente, chirii mai mari și așa mai departe. Se creează  limitări artificiale pe piață, limitări care nu ar trebui să existe. Sunt aspecte la care lucrăm și suntem încrezători că, autoritățile competente vor găsi soluții pentru aceste probleme”.

Înghețul imobiliar și consecințele lui

„Primul proiect pe care l-am dezvoltat în România a fost în Cluj și a fost unul mixed-use, care combina și  rezidențialul cu spațiile de birouri. Or, Clujul avea un PUG, iar autoritățile ne-au întâmpinat cu brațele deschise, fiindcă noi cream noi locuri de muncă și noi oportunități. (…) Există o percepție generală, indiferent că vorbim de Timișoara, Cluj sau București, potrivit căreia noi vorbim despre rai, dar aducem iadul. Și e păcat că există această impresie”, subliniază arhitectul, cofondatorul și partenerul Speedwell Jan Demeyere, totodată membru în Consiliul Director AREI. El adaugă: „Bucureștiul este cu totul altceva. Putem să vorbim despre elefantul din cameră. Din punct de vedere imobiliar, Bucureștiul este înghețat. (…) Din punctul meu de vedere, asta se întâmplă pentru că s-a construit greșit, s-au făcut erori în trecut și acum suferim consecințele. Pe de altă parte, eu fac mereu comparația cu traficul: nu îl sistezi fiindcă există câțiva șoferi în stare de ebrietate. Îi sancționezi pe cei vinovați și îl lași să continue”, subliniază Demeyere. El arată și ce se întâmplă în cazul în care blocajul va continua: „Noi (Speedwell – n.r.) lucrăm cu capital străin, cu oameni de afaceri care vor să investească și își doresc un randament. Vor și siguranță în ceea ce privește investițiile. La ora actuală, cumperi un teren, vrei să investești, dar, dacă există un dubiu cu privire la cum, când sau ce poți construi, investitorii vor dispărea. Și vedem că asta se întâmplă deja”, avertizează membrul în Consiliul Director AREI.

„În București există și o lipsă a comunicării cu autoritățile locale. Încercăm să propunem un proiect, aici vrem să dezvoltăm unul în valoare de 700 de milioane de euro și nu avem cu cine vorbi. Pe de altă parte, în ultimele luni, am simțit că apar oportunități de dialog. Sunt în România de 20 de ani și ce văd acum este un pas înainte”, spune membrul în Consiliul Director AREI. El explică și rolul organizației din care face parte: „Noi, dezvoltatorii, dezbatem în cadrul AREI, iar reprezentanții asociației merg mai departe și discută  cu autoritățile și le spun ce considerăm că ar trebui schimbat. Să evidențieze ce e problematic, să facă legea mai clară, transparentă, ușor de înțeles, să nu mai existe ambiguități. AREI a depus eforturi extraordinare în acest sens, acum așteptăm să vedem care va fi rezultatul”. Demeyere precizează și că un dialog între dezvoltatori și autorități ar duce la găsirea unui mod de a dezvolta optim un oraș.

CATUC din perspectiva fiecărui cetățean

Cofondatorul și partenerul Speedwell discută și noua lege care va reglementa cum se construiește în România – Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC). „Cred că oamenii ar trebui să fie conștienți că această lege va influența fiecare proprietar de casă și de teren. Iar în România avem 93 – 94% de proprietari. Vorbim aici despre zone verzi, zone care pot fi transformate în zone verzi de autorități, despre exproprieri. Nu poți să iei pur și simplu terenul cuiva! Să vă dau un exemplu: o familie care are un copil cumpără un teren ca să își facă o casă și asta e o investiție de 15 – 20 de ani. Nu poți după aceea să vii și și să spui «Gata, îți luăm terenul și facem altceva cu el»”, punctează Jan Demeyere unul din aspectele cele mai controversate din CATUC și anume posibilitatea încălcării dreptului la proprietate privată când vine vorba despre spațiile verzi.

Confruntat cu punerea în oglindă a așteptărilor cetățenilor cu privire la construcții și dezvoltarea urbană și viziunea dezvoltatorilor imobiliari, membrul în Consiliul Director AREI detaliază: „Trebuie să existe și un nivel de încredere între cele două părți. avem exemple de proiecte de anvergură, unde au fost consultați arhitecți de renume din străinătate, crème de la crème, și toți au vrut să se implice. Vor să insufle o viață nouă unor spații industriale lăsate în paragină și văd că asta e o necesitate pentru București. Cine poate spune că acest demers e un lucru rău? Un astfel de proiect aduce oportunități și pentru a petrece timpul liber, îmbunătățește calitatea vieții per total și creează o comunitate. Și asta nu e ușor: înseamnă nu doar să aduci oameni laolaltă, ci să le dai aceleași beneficii, să îi faci să se bucure de compania celor din jur și de toate aspectele care fac ca viața urbană să fie interesantă și asta fără să îi pui să petreacă patru ore pe zi într-un autoturism. Mai bine le petrec cu familia, cu prietenii, având o viață socială, comunicând unul cu celălalt, mergând la sală sau la o cafenea. Iar, dacă tu ca dezvoltator faci un astfel de proiect la standardele corespunzătoare, avantajul este că aduci bani în economia locală”, conchide Jan Demeyere.