Cooperarea transfrontalieră cu țările învecinate va avea un viitor dificil, arată un raport al Curții de Conturi Europene

Programele transfrontaliere cu ţările învecinate finanţate de UE au adus în general un sprijin relevant şi valoros pentru regiunile de ambele părţi ale frontierei externe a Uniunii, în pofida anumitor deficienţe, însă contextul geopolitic actual determinat de invazia Rusiei în Ucraina va avea un impact semnificativ asupra a jumătate din programele propuse pentru următorii ani, conform unui raport publicat luni de Curtea de Conturi Europeană (ECA).

„Cooperarea transfrontalieră este un element-cheie al politicii de vecinătate a UE, care acoperă 16 ţări situate de-a lungul frontierei externe a UE. Până de curând, acesta era, de asemenea, unul dintre foarte puţinele domenii rămase de dialog continuu cu Rusia. Pentru perioada 2014-2020 au fost instituite 15 programe comune, cu o contribuţie totală din partea UE de aproape un miliard de euro. Aceste programe sunt destinate să aducă beneficii atât statelor membre, cât şi ţărilor cu care acestea au o frontieră terestră sau maritimă directă”, se menţionează într-un comunicat, conform Agerpres.

Auditorii au constatat că programele UE au identificat priorităţi şi au selectat obiective, de la patrimoniul cultural până la combaterea criminalităţii organizate, care erau în concordanţă cu nevoile şi provocările cărora trebuiau să le facă faţă regiunile de frontieră.

„Procesul de selecţie instituit era în mare măsură transparent şi a fost conceput pentru a selecta cele mai adecvate proiecte. Pe lângă aceasta, Curtea salută faptul că programele au fost dezvoltate într-un mod în general participativ, care s-a dovedit util pentru a încuraja asumarea la nivel local a acestora. În schimb, complementaritatea cu alte programe finanţate de UE era insuficientă, ceea ce ar putea însemna ocazii pierdute de a obţine sinergii. În pofida „acţiunilor pregătitoare”, programele din perioada 2014 -2020 au fost lansate cu întârzieri considerabile şi nu au putut începe decât în al cincilea sau al şaselea an al perioadei de finanţare”, se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, proiectele auditate erau pe calea cea bună pentru a obţine realizările preconizate, dar unele dintre ele au avut dimensiuni transfrontaliere mai reduse decât altele. Cadrul juridic pentru perioada 2021 -2027 se bazează pe învăţămintele desprinse. Acesta introduce modificări care simplifică gestionarea noilor programe şi care au potenţialul de a le facilita demararea.

Modificările aduse comportă însă şi riscuri suplimentare care evidenţiază importanţa unei monitorizări atente.

„Programele transfrontaliere au adus un sprijin relevant şi valoros la intensificarea cooperării teritoriale la graniţele externe ale UE. Invazia Rusiei în Ucraina pune însă serios în pericol unele dintre rezultatele obţinute până în prezent”, a declarat Bettina Jakobsen, membra Curţii care a condus acest audit.

Astfel, ca parte a unui răspuns mai larg la invazie, Comisia a suspendat acordurile de finanţare pentru programele cu Rusia şi cu Belarus şi a luat măsuri pentru a realoca finanţarea în sprijinul refugiaţilor ucraineni. Invazia a pus sub semnul întrebării şi 9 dintre cele 17 programe noi care urmau să implice Rusia şi Belarusul în perioada 2021 -2027. Aceste 9 programe reprezintă împreună aproape o treime din alocarea financiară totală preconizată. Pe de altă parte, în sud, numărul de proiecte comune între Israel şi cele cinci ţări arabe participante la programul pentru bazinul Mării Mediterane rămâne scăzut, chiar dacă însăşi existenţa unor astfel de proiecte comune poate fi considerată un succes în sine, mai semnalează auditorii.

Cele 15 programe de cooperare transfrontalieră din perioada de finanţare 2014-2020 sunt: „Bazinul Mării Mediterane”, „Italia-Tunisia”, „Bazinul Mării Negre”, „Polonia-Belarus-Ucraina”, „Polonia-Rusia”, „Estonia-Rusia”, „Letonia-Rusia”, „Lituania-Rusia”, „Letonia-Lituania-Belarus”, „Ungaria-Slovacia-România-Ucraina”, „România-Ucraina”, „România-Republica Moldova”, „Karelia”, „Kolarctic” şi „Finlanda de Sud-Est/Rusia”.

Aceste programe aveau trei obiective strategice: promovarea dezvoltării economice şi sociale în regiunile de o parte şi de alta a frontierelor comune; abordarea provocărilor comune în materie de mediu, sănătate publică, siguranţă şi securitate; promovarea unor condiţii şi a unor modalităţi mai bune de asigurare a mobilităţii persoanelor, a bunurilor şi a capitalului, relatează Agerpres.