COP29 aprobă o finanţare anuală de 300 de miliarde de dolari pentru ţările în curs de dezvoltare în domeniul climei

Preşedinţia COP29 deţinută de Azerbaidjan a anunţat duminică acordul asupra Obiectivului de finanţare de la Baku (BFG), un nou angajament de a direcţiona 1,3 trilioane de dolari din finanţarea combaterii schimbărilor climatice către ţările în curs de dezvoltare în fiecare an, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă faţă de obiectivul anterior de finanţare climatică de 100 de miliarde de dolari şi va debloca un nou val de investiţii globale, transmite AZERTAC, transmite Agerpres.

Obiectivul financiar de la Baku conţine o ţintă principală pentru ţările dezvoltate, care trebuie să preia conducerea în mobilizarea a cel puţin 300 de miliarde de dolari pe an pentru ţările în curs de dezvoltare până în 2035. Aceasta reprezintă o creştere cu 50 de miliarde de dolari faţă de proiectul de text anterior şi este rezultatul a 48 de ore de diplomaţie intensă din partea preşedinţiei COP29. Obiectivul negociat acordă o atenţie specială sprijinirii ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi a statelor insulare mici în curs de dezvoltare, cu dispoziţii privind accesibilitatea şi transparenţa.

Obiectivul financiar de la Baku este piesa centrală a unui pachet de acorduri care realizează progrese în cadrul tuturor pilonilor climatici, în vederea îndeplinirii unora dintre cele mai complexe şi controversate sarcini din cadrul acţiunii multilaterale privind clima, aceea de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.

Conform textului, contribuţia ţărilor bogate provine din fondurile lor publice, completate de investiţii private pe care le mobilizează sau garantează, sau din „surse alternative”, ceea ce înseamnă posibile taxe globale, care sunt încă în curs de examinare (pe averi mari, aviaţie sau transport maritim), relatează AFP.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a exprimat sentimentele amestecate cu privire la acordul privind finanţarea combaterii schimbărilor climatice încheiat duminică dimineaţă în Azerbaidjan.

„Am sperat la un rezultat mai ambiţios – atât din punct de vedere financiar, cât şi în ceea ce priveşte atenuarea – pentru a face faţă marii provocări cu care ne confruntăm”, a declarat el într-un comunicat, făcând apel la guverne să considere acest acord drept „o fundaţie – pe care să construiască”.

Acordul „trebuie respectat în întregime şi la timp”, a declarat Guterres. Angajamentele trebuie să fie transformate rapid în numerar. Toate ţările trebuie să colaboreze pentru a se asigura că această nouă ţintă este atinsă.

Şeful ONU a subliniat că „un acord la COP29 a fost absolut esenţial pentru a menţine limita de 1,5 grade”, ţinta pentru încălzirea globală maximă. Iar ţările şi-au ţinut promisiunile.

Comisarul european responsabil pentru negocierile privind clima, Wopke Hoekstram a salutat „începutul unei noi ere” pentru finanţarea combaterii schimbărilor climatice. „Am lucrat din greu cu voi toţi pentru a ne asigura că există mult mai mulţi bani pe masă. Triplăm obiectivul de 100 de miliarde şi credem că este ambiţios. Este necesar, este realist şi este realizabil”, a declarat Hoekstram.

Alţii au criticat naţiunile bogate pentru că nu au făcut mai mult şi au criticat gazda pentru că s-a grăbit să aprobe planul controversat.

„Regret să spun că acest document nu este altceva decât o iluzie optică”, a declarat reprezentanta delegaţiei indiene, Chandni Raina, la sesiunea de închidere a summitului, la câteva minute după ce acordul a fost aprobat. „În opinia noastră, acest lucru nu va aborda enormitatea provocării cu care ne confruntăm cu toţii. Prin urmare, ne opunem adoptării acestui document”, a spus ea, citată de Reuters.

Negociatorul-şef al grupului african, Ali Mohamed, a regretat un angajament financiar care a fost „prea slab” şi „prea târziu”. „Angajamentul de a mobiliza o finanţare sporită până în 2035 este prea slab, prea târziu şi prea ambiguu în implementarea sa”, a spus el. „Părăsim Baku ştiind că am făcut progrese în unele domenii, dar că ceea ce am realizat este departe de ceea ce am sperat”.

Reacţiile diferite la acordul la care au ajuns duminică dimineaţă ţările care au participat la summitul climatic de la Baku demonstrează momentul dificil prin care trec relaţiile internaţionale, inclusiv în domeniul mediului, potrivit experţilor consultaţi.

Ministrul columbian al Mediului şi Dezvoltării, Susana Muhamad, a precizat acest lucru în declaraţii pentru EFE: „Aceasta a fost o COP în care au prevalat tot felul de interese geopolitice, cu excepţia climei, şi din acest motiv, o parte din rezultat este şi cel mai modest obiectiv de finanţare care a putut fi atins”.

În opinia fostului preşedinte al recentei COP16 de la Cali (Columbia), rezultatul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, cu o victorie clară a lui Donald Trump, a împins delegaţii să caute un acord care, cu noul ocupant al Casei Albe, ar putea să nu fie posibil.

Negocierile ar fi trebuit să se încheie vineri, dar s-au prelungit, reprezentanţii a aproape 200 de ţări străduindu-se să ajungă la un consens. Discuţiile au fost întrerupte sâmbătă, când unele ţări în curs de dezvoltare şi naţiuni insulare au plecat frustrate.