Copiii și profesorii uitați de guvern. De la “școlile sunt ultimele care se închid”, la închiderea exclusiv a școlilor

„Școlile sunt ultimele care se închid”. Slogan rostit de ministrul Sorin Cîmpeanu cu aceeași frecvență cu care am fost anunțați că bugetul educației va fi mai mare, până am văzut că a fost mai mic. „Școlile sunt ultimele care se închid”. Dar numai până pe 23 martie 2021, zi în care am aflat intempestiv că școlile sunt și primele, și singurele care se închid, pentru o întreagă lună. Bisericile funcționează. Magazinele funcționează, cu limitări, dar funcționează. Hotelurile anunță că așteaptă grupuri de familii cu copii. Toate afacerile funcționează. Cu școlile, însă, lucrurile stau radical diferit: nu mai funcționează, nici măcar în online, cu excepția claselor a VIII-a și a XII-a. Nicio argumentare științifică, economică sau educațională pentru aceste decizii.

De ce s-au închis școlile pentru o lună, după cele 167 de zile în care elevii au stat deja acasă din cauza pandemiei (din 11 martie și până astăzi, fără a pune la socoteală vacanța de vară, una dintre cele mai lungi din Europa)?

„Propunerea de a avea vacanță de pe 2 aprilie până pe 4 mai rămâne pentru că în relația cu Ministerul Sănătății noi ne bazăm foarte mult pe cuvânt. Este o promisiune pe care am făcut-o Ministerului Sănătății, pe care trebuie s-o respectăm și pe care o susțin” – a explicat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, pe 24 martie. De remarcat și cum a ambalat ministrul închiderea intempestivă a școlilor, prezentând-o cu termenul de vacanță, care nu are nicio conotație negativă.

Niciun cuvânt despre promisiunea făcută cu trei zile înainte celor 3 milioane de elevi, despre promisiunea făcută celor 230.000 de profesori și despre mesajul transmis întregii societăți: „Susțin în continuare principiul conform căruia școlile trebuie închise ultimele, doar dacă situația epidemiologică o impune”, ne spunea Sorin Cîmpeanu, pe 21 martie.

E de înțeles că situația epidemiologică s-a impus acum. Dar a închis ministrul Cîmpeanu școlile ultimele?

Nu. Nimic nu s-a închis total, așa cum s-a întâmplat cu școlile și grădinițele.

• Magazinele, mall-urile, frizeriile, toți operatorii economici funcționează până la ora 18:00 în timpul săptămânii. Dar funcționează. Iar limitarea este doar în localitățile unde incidenţa depăşeşte 7,5 la mie. De ce școlile sunt închise acolo unde incidența este sub aceste limite?
• Sălile de fitness funcționează până când se depăşeşte rata de 4 la mie. De ce școlile sunt închise acolo unde incidența este sub aceste limite?
• Pentru noaptea de 3 aprilie spre 4 aprilie, se va permite circulaţia persoanelor în intervalul 20.00 – 02.00 pentru deplasarea la slujbele religioase ocazionate cu Paştele catolic. Bisericile nu întâmpină nicio restricție, în rest. De ce școlile sunt închise acolo unde incidența este sub 6 la mie?

Sunt școlile mai primejdioase decât hotelurile, bisericile și sălile de fitness? Pe ce studii își bazează Guvernul Cîțu aceste decizii?

„Școala și învățarea sunt legate de starea de sănătate, de căsătoriile între minori, de sarcini în rândul minorelor, de speranța de viață. Închiderea școlilor, azi, reduce învățarea și traiectoriile educaționale, mai ales pentru cei mai săraci, reducându-le veniturile viitoare, starea de sănătate și speranța de viață. Deși relația dintre învățare și speranța de viață nu este ușor observabilă și, deci, este dificil de internalizat, deschiderea școlilor salvează la rândul ei vieți – viețile viitoare ale copiilor care trăiesc acum în sărăcie” – arată o analiză recentă a Băncii Mondiale.

• Citește analiza integrală pe Edupedu.ro