CORESPONDENȚĂ DE LA BRUXELLES Ce s-a discutat la dezbaterea dintre cei șase spitzenkandidaten/ Cum au răspuns la provocările cu care Uniunea Europeană se confruntă azi
Dezbaterea de miercuri seara din Parlamentul European dintre cei șase candidați pentru președenția Comisiei Europene, programată pentru miercuri seara, a acoperit întregul spectru ideologic, de la extrema stângă la dreapta conservatoare. Candidații au abordat temele imigrației, șomajul tinerilor, schimbările climatice, fiscalitatea, tensiunea cu Statele Unite, politica externă și viitorul Uniunii Europene.
Timp de o oră și jumătate, candidații au discutat principalele problemele ale Europei și au încercat să formuleze răspunsuri la subiectele cele mai importante care străbat în această perioadă continentul. Deși cu toții au căzut de acord că acestea sunt principalele probleme pe care proiectul Uniunii Europene le înfruntă astăzi, modul în care ei consideră că trebuie rezolvate a făcut diferența între pozițiile lor.
Frans Timmermans, candidatul socialiștilor, de departe cel mai bun vorbitor, a susținut că Uniunea Europeană trebuie să se reformeze, adoptând politici fiscale și de mediu comune. În privința imigrației, Timmermans a susținut că este nevoie de un ajutor dat statelor din Africa, dar și că discursurile din ultima vreme ale unor state din Europa Centrală și de Est, în care granițele naționale sunt invocate tot mai des, vor conduce până la urmă la revenirea la granițe, cu efecte distructive pentru toate statele.
Discursul lui Timmermans, cu fraze scurte și clare, cu o adresare directă și lipsit de formulări tehnice și zorzoane lingvistice, a stârnit cele mai multe reacții pozitive. În substanța sa, discursul lui Timmermans s-a apropiat de discursurile lui Nico Cué, candidatul extremei stângi, și de cel al lui Ska Keller, candidata verzilor.
Manfred Weber, favoritul acestor alegeri, și-a construit discursul din poziția clasică de centru-dreapta: a susținut comerțul liber, dialogul cu Statele Unite, un plan care să jongleze între salvarea vieților imigranților și protecția granițelor Uniunii, a fost reținut în condamnarea multinaționalelor (Apple, Amazon etc) și a accentuat constant că solidaritata și responsabilitatea sunt cele două fețe ale monedei proiectului european.
În finalul discursul său, Weber a declarat, cu același ton palid pe care l-a folosit de la începutul dezbaterii, că Uniunea Europeană trebuie să devină mai democratică, omițând să explice ce înseamna aceasta, și să continue mecanismul prin care țările care nu respectă statul de drept vor fi sancționate (făcând referire, evident, la decizia de anul trecut a Comisiei Europene prin care leagă acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept).
Jan Zahradil a susținut că Uniunea Europeană trebuie să ofere posibilitatea statelor naționale să ia propriile decizii la nivelul instituțiilor interne, în domenii precum politica fiscală și politica de imigrație. Zahradil s-a opus, de asemenea, taxării unice a multinaționalelor, susținută de Timmermans.
Margrethe Vestager, candidata ALDE, a reprezentat în această dezbatere centrul. Cu o susținere puternică pentru Uniunea Europeană, Vestager s-a ferit de propuneri ce ar fi putut nemulțumi fie electoratul de stânga, fie pe cel de dreapta. Discursul acesteia a fost general, lipsit de soluții concrete sau pași preciși. Energia pe care a transmis-o a reușit să compenseze lacunele din substanța discursului.
Poziția lui Ska Keller, cea mai tânără dintre cei șase candidați, a fost constantă pe tot parcursul dezbaterii: schimbările climatice sunt principala problemă pe care proiectul european o înfruntă astăzi. Pentru a proteja mediul, trebuie să regândim fiscalitatea (taxe mai mari pentru multinaționale), subvenționarea (subvenții pentru industriile ecologice) și comerțul (să înlocuim comerțul liber cu comerțul în numele valorilor, orice ar însemna aceasta). De asemenea, Keller a apărat cu convingere imigrația liberă și a argumentat în favoarea măsurilor sociale destinate protecției imigranților.
Una peste alta, dezbaterea de miercuri seară, găzduită de Parlamentul European, și-a atins obiectivul: a fost un screening care ne indică cu precizie, pe de o parte, care sunt problemele pe care liderii europeni le consideră cele mai importante și, pe de altă parte, cum se poziționează ei și grupurile lor politice față de aceste subiecte și cum încearcă să le facă față.
Vezi aici dezbaterea în format VIDEO
Citește și:
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
1 comentariu