Corina Crețu susține că România mai are de cheltuit 300 de milioane de euro, fonduri europene destinate ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: Există bani atât pentru cei care se întorc în România după studiile realizate în străinătate, cât și pentru cei care studiază în țară

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, grupul S&D) susține că „divizarea” studenților, prin inițiativa Guvernului de a oferi sprijin financiar celor care studiază în străinătate, este „inutilă și contraproductivă”, deoarece există fonduri europene, puse la dispoziție până în 2023, pentru proiecte care urmăresc integrarea tinerilor pe piața muncii.

„Există bani pentru toți tinerii români: atât pentru cei care se întorc în România după studiile realizate în străinătate, cât și pentru cei care studiază în țară. Avem bani la Bruxelles pe care îi putem cheltui până în 2023 pentru proiecte care privesc inserarea tinerilor pe piața muncii (indiferent în ce țară au studiat), dar din acești bani România a cheltuit abia 2% în șapte ani”, a declarat Corina Crețu, luni, referindu-se la intenția Guvernului de a oferi sprijin financiar studenților care-și urmează studiile în străinătate și care „i-a nemulțumit pe o parte din cei care studiază în țară”.

Potrivit Corinei Crețu, Comisia Juncker, din care a făcut parte, fiind comisar european pentru politică regională, a accelerat implementarea programului Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, prin suplimentarea prefinanțării acordate statelor membre cu aproape 1 miliard EUR.

„Prin această inițiativă, România mai are la dispoziție, până în 2023, aproape 300 milioane EUR. Din păcate, în șapte ani s-a reușit cheltuirea a mai puțin de 6 milioane EUR (2% din acești bani)”, susține europarlamentarul, într-o postare pe Facebook.

Corina Crețu afirmă că raportul Comisiei Europene privind Garanția pentru tineret arată că României mai are de rezolvat mai multe probleme, „mai ales în ceea ce privește parteneriatele cu angajatorii, monitorizarea în timp a măsurilor luate, precum și urmărirea atentă a atingerii indicatorilor necesari”.

„Cu alte cuvinte, nu s-a lucrat suficient la îmbunătățirea capacității de angajare”, spune europarlamentarul.

Același raport – pentru anul 2020 – indică faptul că procentul de tineri care nu urmează o formă de învățământ, de formare sau nu sunt pe piața muncii se situează la 14,5% – unul dintre cele mai ridicate procente din UE, mai susține Corina Crețu.

Europarlamentarul S&D declară că va urmări modul în care evoluează acest subiect.

„Totul depinde de modul în care Guvernul României va înțelege să folosească cele 300 milioane EUR pe care încă le avem la dispoziție”, a spus Corina Crețu.

Proiectul guvernului de a sprijini financiar tinerii care vor să studieze în străinătate și care n-ar fi nevoiți să returneze banii dacă se întorc să lucreze în România este criticat de trei organizații ale elevilor și studenților. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Consiliul Tineretului din România (TR) afirmă că este vorba despre o “aparentă soluție| (…) falsă și nefundamentată”.

“Indiferent de ce scop ar viza măsura, soluția nu este aceasta. Dacă dorința este de a sprijini tinerii care studiază în străinătate, o soluție ar fi consolidarea sistemului existent de burse de studii. Dacă intenția este de a diminua fenomenul de braindrain, creșterea atractivității României nu se realizează prin condiționarea iertării de o datorie pentru tinerii care se întorc în România.Dacă măsura urmărește creșterea internaționalizării învățământului superior și asigurarea experienței și perspectivei europene a studenților, ar trebui urmărite promovarea mobilităților, inclusiv prin granturi suplimentare, și finanțarea internaționalizării învățământului românesc” comentează organizațiile.

Foto: Pexels.com