Corina Șuteu, ministrul Culturii în guvernul Cioloș, despre blocarea dosarului Roșia Montană la UNESCO: ”Gest iresponsabil”

Corina Șuteu, ministrul Culturii în Guvernul Cioloș, a remis G4Media.ro un punct de vedere față de stoparea procesului de includere a Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO. Corina Șuteu, care a depus dosarul în ultima sa zi de mandat de ministru al Culturii, califică drept ”iresponsabil” gestul retragerii dosarului, informație dezvăluită în exclusivitate de G4Media.ro.

Punctul de vedere integral al Corinei Șuteu:

În perioada mandatului meu, Ministerul Culturii a pregătit, împreună cu Institutul Național al Patrimoniului, cel mai solid dosar de până acum al României la UNESCO: „Peisajul cultural minier de la Roșia Montană”. Acesta a fost depus oficial pe 4 ianuarie 2017, cu asumarea mea în calitate de Ministru al Culturii, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, în conformitate cu Legea 422/2001.

Despre motivele invocate pentru blocarea dosarului Roșia Montană

Motivul invocat pentru suspendarea temporară a dosarului Roșia Montană, anume că: ”pe durata procesului cu Gabriel Resources nu ar fi bine să se producă înscrierea pe lista UNESCO, pentru că ar servi interesele avocaților părții adverse” (citat din articolul dvs.) este un pretext fără temei real. El poate ascunde interese care nu au nici o legătură cu utilitatea publică sau cu interesul național. Sau poate fi, pur și simplu, o dovada de incompetență.

Nu există nici o bază legală pe care avocații părții adverse să o poată invoca atunci când este vorba de distrugerea patrimoniul național cu valoare universală pentru satisfacerea unor interese economice private. Includerea Roșiei Montane în UNESCO nu instituie un regim de protecție suplimentar, altul decât cel deja asigurat de legile românești, deci este un argument fără valoare în arbitrajul cu Gabriel Resources.

Ideea că depunerea dosarului de nominalizare ar influența în vreun fel negativ cazul României în arbitrajul internațional e doar un pretext pentru a bloca dezvoltarea Roșiei Montane și a întregii zone din Munții Apuseni pe baza valorificării patrimoniului cultural și a peisajului cultural minier. Aceste argumente nu au fost invocate cu ocazia includerii pe Lista Tentativă (2010), respectiv atunci când a fost declanșată procedura de înscriere a Roșiei Montane în Patrimonial Mondial UNESCO (ianuarie 2011), moment care a reprezentat gestul de asumare din partea Statului Român în relația cu UNESCO.

Gabriel Resources nu îndeplinește condițiile legale pentru exploatarea pe care dorește să o desfășoare în perimetrul protejat de legile române. Acesta este motivul pentru care întreg pachetul de legi care a împiedicat autoritățile române să dea “undă verde” proiectului a fost vizat de o propunere legislativă care în 2013 a fost respinsă de Parlament și a întâmpinat puternice reacții din partea societății civile.

Legislația privind Protecția Patrimoniului din România reprezintă în sine un risc pe care proiectul propus de Gabriel Resources și l-a asumat încă de la început, perimetrul vizat de includerea în Patrimoniul Mondial fiind în întregime protejat încă din 1992, deci și la momentul acordării (ilegale, conform instanțelor judecătorești) a licenței miniere.

Când însăși compania Gabriel Resources se adresează investitorilor săi, subliniază de fiecare dată în Disclaimer (Declarația de Responsabilitate), că proiectul de la Roșia Montană depinde de legislația națională în vigoare, inclusiv de modificările care i se aduc: “The underlying value of the Company’s mineral properties is dependent upon the existence and economic recovery of such reserves in the future and the ability of the Company to obtain all necessary permits and raise long-term financing to complete the development of the properties. In addition, the Project may be subject to sovereign risk, including political and economic instability, changes in existing government regulations, for example, a ban on the use of cyanide in mining, re-designation of the Project area as an archaeological site of national importance, government regulations relating to mining which may withhold the receipt of required permits or impede the Company’s ability to acquire the necessary surface rights, as well as currency fluctuations and local inflation.” (Gabriel Resources, Management’s Discussion & Analysis, Second Quarter 2012)

Despre ”ilegalitatea” depunerii dosarului Roșia Montană la UNESCO

În articolul dumneavoastră îl citați pe Ministrul de Externe Teodor Meleșcanu, care a declarat în septembrie 2017 că dosarul Roșia Montană a fost depus ilegal la UNESCO. Aș dori să fac câteva observații privind această pretinsă ilegalitate.

Legea 422/2001 specifică în mod clar că este de competența Ministerului Culturii să asigure îndeplinirea angajamentelor statului asumate prin convențiile internaționale referitoare la protecția monumentelor istorice, la care România este parte (art. 25, paragraful 2). Așadar, Ministrul Culturii este îndreptățit să depună și să asume înscrierea unui sit la UNESCO, lucru întărit de demersurile recente ale actualului Ministru al Culturii de a bloca parcursul acestui dosar înainte de momentul în care el ar fi discutat în reuniune plenară a Comitetului Patrimoniului Mondial, la începutul lunii iulie 2018. Aceste demersuri confirmă faptul că Ministrul Culturii, nu Guvernul, are competență exclusivă în relația României cu UNESCO.

Interesul național este superior din punct de vedere legal și moral interesului comercial, iar acțiunile de salvare, protejare și punere în valoare a acestui patrimoniu sunt de utilitate publică, așadar de interes național. Identificarea, protejarea, conservarea, valorificarea patrimoniului fac parte din obligațiile asumate de România prin semnarea Convenției Patrimoniului Mondial, dar și din obligațiile asumate prin celelalte convenții internaționale pe care le-a ratificat.

Prin depunerea dosarului Roșia Montană la UNESCO, Ministerul Culturii pe care l-am reprezentat a finalizat în mod legal un demers deja declanșat, decizia urmând să fie luată la începutul lunii iulie 2018 de Comitetului Patrimoniului Mondial. Printre prerogativele conferite de lege Ministrului Culturii se află și relația directă cu UNESCO și depunerea dosarelor privind includerea obiectivelor cu valoare patrimonială universală în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Instanțele de judecată, inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție, au hotărât irevocabil că certificatele de descărcare de sarcină arheologică obținute prin diverse mijloace de Gabriel Resources trebuie să fie anulate, printre altele deoarece subsolul zonei prezintă un interes arheologic deosebit, fiind unul dintre cele mai importante centre miniere antice ale Imperiului Roman descoperite până azi. Lucrările de exploatare propuse de companie ar conduce la alterarea vestigiilor arheologice supuse protejării, ca și la distrugerea unui peisaj natural și cultural de valoare inestimabilă.

Procedurile legale de descărcare de sarcină arheologică (unele contestate în instanță) nu echivalează cu pierderea regimului de protecție al monumentelor istorice cuprinse în perimetrul descărcat. Aceasta se produce doar în momentul declasării din Lista Monumentelor Istorice, procedură care nu a fost urmată de Roșia Montană Gold Corporation pentru niciunul dintre numeroasele monumente clasate individual în Lista Monumentelor Istorice, în oricare dintre formele sale publicate din 1992 până azi.

Despre ”interzicerea activităților economice la Roșia Montană”

O altă informație falsă este aceea că ”înscrierea Roșiei Montane în lista Patrimoniului UNESCO ar însemna, de facto, interzicerea oricărei activități economice care ar aduce atingere patrimoniului cultural din localitate, inclusiv demararea vreunei exploatări miniere pentru extragerea zăcămintelor de aur și alte metale prețioase.”

Includerea Roșiei Montane în UNESCO nu are impact negativ asupra activităților economice, inclusiv asupra mineritul. Atâta vreme cât condițiile legale sunt îndeplinite, orice proiect este posibil. Procedurile standard de avizare prevăzute de lege nu sunt modificate prin depunerea dosarului de nominalizare sau printr-o eventuală includere a Roșiei Montane în Patrimoniul Mondial.

Despre semnificația acestui gest

În mai 2018, Centrul Patrimoniului Mondial a recomandat ca situl Roșia Montană să fie inclus în Lista Patrimoniului Mondial și în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. Decizia, semnată de Mechtild Rössler, directoarea Centrului UNESCO, a fost luată la recomandarea organului consultativ, Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS). Principala justificare care a stat la baza includerii dosarului ”Peisajul minier Roșia Montană” în această listă a fost aceea că ”bunul este amenințat de un pericol dovedit, precis și iminent, susceptibil să ducă la o pierdere semnificativă de autenticitate istorică și de semnificație culturală”.

ICOMOS a recomandat și o serie de considerații punctuale pentru creșterea șanselor de nominalizare, printre care concentrarea pe epoca romană și denumirea dosarului ”Minele de aur romane de la Roșia Montană”. Aceste modificări, realizate la timp de Institutul Patrimoniului, nu au fost asumate și transmise de actualul Ministru al Culturii, ceea ce reprezintă o încercare de sabotaj a șanselor de înscriere a Roșiei Montane în UNESCO.

Stoparea dosarului Roșia Montană echivalează cu abandonarea Legilor Patrimoniului și cu aruncarea în derizoriu a unui fragment important din istoria poporului român și a Imperiului Roman. Patrimoniul de la Roșia Montană are o valoare excepțională, confirmată de experți din întreaga lume, așadar este o resursă de dezvoltare care trebuie protejată și valorificată.

Blocarea dosarului Roșia Montană cu doar câteva zile înainte de pronunțarea UNESCO antrenează întârzieri ale căror consecințe pot fi dezastruoase. Vorbim de ani până când va mai exista voința politică pentru un asemenea demers, perioadă în care patrimoniul Roșiei Montane își poate pierde, din ignoranță sau rea-voință, atributele excepționale care acum asigură o șansă imensă acestei includeri a unui sit românesc unic în patrimoniul mondial.

Să comiți acest gest iresponsabil în chiar anul în care statul român modern împlinește un secol spune multe despre calitatea anumitor politicieni și despre patriotismul real al acestora.

Foto: Pagina de Facebook a Corinei Șuteu