Coșmarul logistic al invaziei lui Putin: armamentul rusesc din Ucraina nu se va mișca nicăieri fără combustibil – analiză The Times

Philips O’Brien, profesor la Universitatea St Andrews din Scoția, face în cotidianul The Times o analiză prin care explică de ce superioritatea covârșitoare în termen de armament a Rusiei devine aproape irelevantă în fața unui eșec logistic de proporții în invazia Ucrainei.  

În vremuri de pace, deseori ne place să poleim potențialul militar al națiunilor, discutând despre capacitățile lor folosind măsurile cele mai grosiere, dar cele mai simple: armele. Se poate vorbi mult despre rachete hipersonice, portavioane, cele mai recente avioane de vânătoare/bombardiere și cele mai grele tancuri cu cele mai mari tunuri.

Ceea ce se discută rar în timp de pace este dacă toate aceste arme fanteziste, scumpe și presupus puternice pot fi furnizate, întreținute și operate eficient pe timp de război. Această muncă plictisitoare, minuțioasă și extrem de tehnică este uneori numită logistică, sora vitregă a studiilor strategice.

În toată perioada premergătoare invaziei Ucrainei de către Rusia, s-a discutat mult despre presupusa forță covârșitoare a Rusiei, de obicei bazată pe numărătoarea de soldați, tancuri, transportare blindate de personal și avioane. Ceea ce aproape nu s-a discutat deloc a fost logistica rusească. Prezumția părea să fie larg răspândită că armamentul rusesc era atât de puternic și armata rusă era atât de mare încât ar fi doar o chestiune de timp până când acestea vor copleși Ucraina.

Cu toate acestea, din punct de vedere logistic, mașina de război rusească nu arăta deloc copleșitoare. Din motive de doctrină, echipament și experiență, Rusia este departe de a fi o superputere logistică. Încă din vremea războiului Uniunii Sovietice în Afganistan, Rusia a dezvoltat un sistem logistic de sus în jos, inflexibil și cu o capacitate demonstrat redusă de inovație.

Mai mult decât atât, în timp ce Rusia are un echipament militar nou și sofisticat, țara nu a investit în mod similar în echipamentul vital necesar pentru a furniza forțelor armate aceste arme. Armata rusă este relativ insuficient echipată cu camioane. În cele din urmă, cu logistica, experiența contează. Deși ne place să descriem armata rusă ca având o experiență formidabilă, ea nu a întreprins nimic asemănător cu invazia Ucrainei de la sfârșitul Războiului Rece și, în multe privințe, de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Toate acestea însemnau că Rusia trebuie să poarte un război rapid, altfel sistemul său logistic va fi supus unei presiuni mari. Rușii s-au comportat de la început de parcă ar fi putut ocupa Kiev-ul și alte orașe mari în câteva zile. Păreau să se aștepte ca rezistența să fie eliminată relativ ușor, cu echipamentele lor noi și puternice folosite din 24 februarie.

Ceea ce au întâlnit a fost o forță defensivă ucraineană bine planificată, bine pregătită și motivată, care a distrus strategia inițială a Rusiei în câteva zile. Nu numai că ucrainenii au stopat o serie de atacuri rusești, ci au dat dovadă de o iscusință deosebită în distrugerea camioanelor rusești, în special a camioanelor vitale cu combustibil, fără de care armata rusă nu se poate mișca. Cel mai mare semn al eșecului strategiei inițiale (și al doctrinei logistice) rusești și al succesului strategiei ucrainene de atacare a logisticii ar fi putut fi celebra coloană de vehicule de 64 de kilometri, multe dintre ele camioane de logistică pline cu muniție, care se întindea din Belarus spre Kiev.

Văzută mai întâi ca un exemplu de impuls puternic care viza capitala ucraineană, coloana, odată hărțuită de armata ucraineană, a fost dezvăluită drept ceea ce a fost cu adevărat: un coșmar logistic. Oprită după ce s-a îndreptat direct pe un drum principal, coloana nu a putut să se întoarcă și s-a oprit pur și simplu.

Stă acolo de zile întregi, aproape sigur fără combustibil, cu bateriile de pe majoritatea vehiculelor moarte și cu militarii din ele probabil fără mâncare. Pentru ca această coloană să se miște din nou, va trebui să aibă loc o operațiune logistică complet nouă pentru a-i reaproviziona, iar până acum există puține indicii că acest lucru se întâmplă.

La o scară mai puțin dramatică, acest tip de provocare se întâmplă peste tot cu forțele ruse. Acest lucru poate fi spus cu o oarecare siguranță pentru că s-a întâmplat ceva remarcabil: linia frontului și o mare parte din armata rusă abia s-au mișcat în ultima săptămână.

Se pare că după o săptămână de operațiuni au fost nevoiți să se oprească și să încerce să se reaprovizioneze. Există imagini remarcabile ale deficitului enorm de camioane cu care se confruntă rușii, cu vehicule învechite și neadecvate trimise în zona de luptă.

Cu cât armata rusă rămâne stagnantă mai mult, cu atât ucrainenii, care sunt întăriți semnificativ de un număr fără precedent de proiectile antitanc și antiaeriene NATO (și unele non-NATO), se vor putea pregăti pentru următorul asalt rus. Calea ucraineană către victorie este clară. Țintește fiecare camion rusesc pe care îl vede, în special camioanele cu combustibil. Armata rusă va îngheța pe drum.

Phillips O’Brien este profesor de studii strategice la Universitatea St Andrews