Cotidianul spaniol El Pais: România elaborează un proiect de lege pentru a reînvia practicile de denunțare din perioada comunistă

Influentul cotidian spaniol El Pais a analizat proiectele legilor securității naționale, prezentate în exclusivitate de G4Media, și arată că ”proiectul, care cere cetățenilor și firmelor să acționeze ca informatori, provoacă îngrijorare”.

Analiza El Pais semnată de Raul Sanchez Costa:

Spectrul temutei Securități, poliția secretă a regimului comunist, care a alimentat un climat de frică și paranoia, bântuie din nou societatea românească. La mai bine de trei decenii de la execuția dictatorului Nicolae Ceaușescu, un proiect de lege privind securitatea națională a resuscitat teribila moștenire a acestuia, stabilind obligația oricărui cetățean de a da informații despre alte persoane, la cererea serviciilor de informații. Este o mișcare extrem de controversată pentru această țară est-europeană care a cunoscut aproape o jumătate de secol de denunțuri. Vecinii, prietenii apropiați și chiar membrii familiei s-au denunțat reciproc.

Acum, pe fondul războiului din Ucraina vecină, pachetul de 10 legi elaborat de agențiile de informații, Serviciul Român de Informații (SIE) și Serviciul de Informații Externe (SIE), cu aprobarea președintelui conservator Klaus Iohannis și a guvernului de coaliție între liberali și social-democrați, dă mai multă putere serviciilor de informații. Textul, dezvăluit la începutul acestei luni de portalul de știri G4Media.ro, stabilește noi prevederi care se află acum pe masa executivului și care vor trebui să fie examinate de Parlament.

Cea mai alarmantă prevedere este obligația oricărei persoane de a coopera în secret; cu alte cuvinte, denunțarea va deveni o obligație prin intermediul unei simple cereri din partea serviciilor secrete. Iohannis a fost iritat de dezvăluirea proiectului și a evitat să explice conținutul acestuia, dar a condamnat scurgerea de informații ca fiind „o mare greșeală”. El a adăugat: „Oamenii sunt îngrijorați”. În încercarea de a calma situația, președintele României a declarat: „Nimeni nu vrea să refacă vechea Securitate”. Mesajul său, care făcea aluzie la controversata poliție secretă care a funcționat în perioada comunistă, includea un atac subtil la adresa libertății presei, care a fost denunțat de către instituția de presă care a anunțat proiectul și zeci de ONG-uri. Printre acestea se numără Reporteri fără frontiere, care a deplâns faptul că „Iohannis a amenințat presa și sursele care au dezvăluit un controversat proiect de lege privind serviciile secrete”.

Semnalele de avertizare cu privire la consecințele acestei legislații vin din partea mai multor grupuri afectate. „România este pe cale să devină un stat militar, acest proiect de lege este opera serviciilor de informații, nu a legislativului”, explică Dan Tapalaga, jurnalist la G4Media.ro, adăugând: „Serviciile secrete au comis o ilegalitate prin elaborarea unui proiect de lege care ar trebui să fie elaborat de guvern cu avizul, desigur, al specialiștilor din aceste instituții. El se întreabă, de asemenea, „cum o simplă publicare a unui proiect de lege ilegal ar fi putut deveni o amenințare la adresa securității naționale”.

Pe lângă consacrarea unei astfel de activități de denunțare pentru toți cetățenii, proiectul prevede că serviciile secrete nu mai sunt obligate să raporteze cu privire la fondurile utilizate pentru operațiunile lor. De asemenea, se prevede că aceștia se pot angaja în activități economice fără niciun control din partea legislativului și că pot fi anchetați doar de procurori care au aprobarea exclusivă a șefului statului. Acest lucru ar face ca serviciile secrete să nu fie responsabile în fața parlamentului și, de asemenea, ar extinde semnificativ lista amenințărilor la adresa securității naționale.

„Scoaterea serviciilor secrete de sub controlul parlamentar și creșterea atribuțiilor acestora, alături de prerogativele prezidențiale, pune probleme serioase pentru democrația din România”, spune Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București. „Este vorba despre impunitatea serviciilor de informații, care ar deveni o castă cu multe privilegii și cu posibilități mai mari de a controla societatea”, continuă politologul.

La două săptămâni după ce conținutul a devenit cunoscut, șeful Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, a ieșit în față în încercarea de a dezamorsa polemica, deși a refuzat să discute prevederile și a evitat să-și asume responsabilitatea. „Voi comenta conținutul legilor doar după ce acestea vor fi adoptate în cadrul procesului legislativ, care va include o consultare publică și în care SRI are doar un rol consultativ”, a declarat Hellvig, care a încercat să respingă implicarea în proiect denunțând presupusele interese ale unui grup care urmărește să creeze un conflict artificial între segmente ale societății și instituțiile statului.

Ca răspuns la noile legi, organizațiile societății civile acuză agențiile de informații că au o influență excesivă. Ca exemplu, ei arată concedierea unui cunoscut jurnalist, Cristian Tudor Popescu, de la postul de televiziune Digi24, după ce a criticat dur aceste inițiative legislative. Analistul politic a susținut că „partidul unic aflat la putere vrea să aibă în mână serviciile de informații ca instrument” și a subliniat că aceste legi urmăresc să „redea SRI-ului funcția fundamentală a Securității”, care consta în „controlul stării de spirit și al opiniei maselor, identificarea și sufocarea curentelor contrare regimului”.

În România „geniului din Carpați”, așa cum îi plăcea lui Ceaușescu să se autointituleze, Securitatea a recrutat până la o jumătate de milion de informatori din cei 22 de milioane de locuitori de atunci. „Există elemente antidemocratice care ne amintesc de Rusia putinistă sau de Ungaria orbanistă, dar în același timp ne distanțează de Occident”, conchide politologul Pîrvulescu. (Sursa foto: Unsplash/ Chris Yang)