G4Media.ro

Covid-19 – boală mortală, dar în ce măsură? Care este rata mortalității,…

sursa foto: Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

Covid-19 – boală mortală, dar în ce măsură? Care este rata mortalității, cum crește probabilitatea de deces odată cu vârsta, care este riscul de a muri la terapie intensivă

De la începutul epidemiei, a fost dezbătută rata mortalității legată de infecția cu Sars-CoV-2. Ca atare, avem impresia că am auzit totul: „Covidul ucide mult mai puțin decât gripa”, „Covidul ucide jumătate din pacienții spitalizați”, chiar „Vom muri cu toții” şi aşa mai departe …

Primăvara trecută, era prea devreme pentru a fi siguri. Această boală necunoscută s-a abătut asupra populației cu viteza fulgerului cu teste incerte, în cantitate insuficientă, iar proporția pacienților infectați, dar asimptomatici, a fost per total imposibil de estimat.

De atunci, studiile s-au înmulțit și evaluarea numărului de decese cauzate efectiv de Covid-19 se clarifică zi de zi.

Dacă, uneori, aveți impresia că citiți sau auziți cifre care se contrazic, este probabil din cauza faptului că nu sunt utilizate aceleași criterii, în funcție de diferite studii. Iată o mică explicație în trei puncte pentru a avea în sfârșit o idee clară!

  • Câți dintre cei infectați mor? – Aproximativ 1%

Acest procent corespunde numărului de decese comparativ cu numărul de persoane infectate. Este denumită în mod obișnuit „rata mortalității”, dar ar trebui să fie numită „rata de mortalitate reală” pentru a fi exactă din punct de vedere științific.

Rata efectivă a mortalității reale sau „infection fatality rate” (IFR), corespunde numărului de decese cauzate de boală, comparativ cu numărul total estimat de persoane care au avut boala, nu doar cele diagnosticate.

Este imposibil să testăm pe toată lumea și să numărăm cu precizie toate decesele legate de Covid, astfel încât aceste cifre pot fi obținute numai din modele.

Pentru a stabili IFR la 1%, echipa de cercetători de la Imperial College London s-a bazat pe nu mai puțin de 175 de studii publicate în întreaga lume.

În ţări cu venit ridicat precum Franța, oamenii de știință plasează rata mortalității după infectarea cu Sars-CoV-2 la 1,15%, în timp ce, în țările cu venituri mici, ar fi mai degrabă în jur de 0,23%.

De ce o asemenea diferență? Una dintre ipotezele prezentate de oamenii de știință se bazează pe tinerețea populațiilor din țările mai puțin bogate.

  • Cum creşte riscul odată cu vârsta? – Se înmulțește cu doi la fiecare 8 ani

Acum toată lumea știe: mortalitatea Covid este legată de vârstă. O persoană infectată nu prezintă același risc de deces dacă are 20 sau 80 de ani.

Experții de la Imperial College din Londra au calculat că riscul de deces cauzat de coronavirus se dublează la fiecare 8 ani.

Astfel, rata mortalității trece de la mai puțin de 0,1% la cei cu vârsta sub 40 de ani la mai mult de 5% la pacienții cu vârsta peste 80 de ani și chiar la 17% peste 90 de ani.

Dar, „deși persoanele în vârstă prezintă un risc mai mare de a muri din cauza Covid-19, riscul la vârsta mijlocie este încă mare. De exemplu, estimăm că aproximativ una din 260 de persoane cu vârste cuprinse între 50 și 55 de ani moare de infecție”, spune dr. Lucy Okell, coautor al studiului Imperial College.

  • Care este riscul de a muri în terapie intensivă? – 25%

Aceasta este rata mortalității observată la începutul lunii mai într-un studiu efectuat pe 4.244 de pacienți în stare gravă aflaţi la terapie intensivă, majoritatea în Franța, dar și în Belgia și Elveția, între începutul și sfârșitul primului val, în cadrul Studiului Covid-ICU (Intensive Care Unit) publicat în preimprimare pe site-ul Societății Europene pentru Reanimare, care urmează să fie publicat în revista „Intensive Care Medecine”.

În detaliu, rata mortalității pacienților la trei luni de la internarea lor în secția de terapie intensivă a fost în general de 31%. O rată mai bună decât cea observată în aceeași perioadă în New York și în studiul britanic Recovery (40%) sau în China (50%).

Dar cea mai remarcabilă din studiul Covid-ICU este, fără îndoială, scăderea clară și rapidă a ratei mortalității între sfârșitul lunii februarie și începutul lunii mai, ajungând de la 42 la 25%.

Studiul oferă, de asemenea, un profil mai detaliat al pacienților internați în unitatea de terapie intensivă: media de vârstă 63 de ani, 74% bărbați, 75% supraponderali (41% suferind de obezitate), 48% cu hipertensiune, 28% fiind diabetici, 7% imunocompromiși, în timp ce doar 4% erau fumători activi.

Trebuie menționat, totuși, că 25% dintre pacienții supuși terapiei intensive în această perioadă aveau sub 54 de ani.

Sursa: Le Point / Articol de Gwendoline Dos Santos şi Caroline Tourbe / Traducerea: Rodezia Costea (Rador)

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

14 comentarii

  1. Ia refaceți calculele extrapolând rezultatele testelor de prevalență, care ne dau numărul real de infectați, nu numai cei prinși de teste. Covidul rămâne o boală mortală, dar am putea salva mai mulți oameni dacă am reduce accidentele de circulație, unde mor, în România, peste 2000 de oameni pe luna, în vremurile ‘normale’.

    • @Miki – Chiar n-ai inteles sau doar te prefaci? Atat timp cat nu ai cum sa ai numarul real de infectati pentru ca nu le-ai facut teste (daaa) cum naiba ai putea sa „extrapolezi”? Articolul ti-a spus de la bun inceput ca, pe baza probabilitatilor, rata de mortalitate e 1%-1,5%. Iar cu accitedentele de circulatie, amesteci merele cu perele.

    • In jur de 2000 de decese pe an din accidente rutiete…nu pe luna.

    • Statistica este știință, dar unii, gen @Kafka se descurcă mai bine decât profesorii de la Standford

      https://www.who.int/bulletin/online_first/BLT.20.265892.pdf

    • @Miki Statistica e o stiinta dar unii nu inteleg ce inseamna cu adevarat o probabilitate. Recomand Taleb Fooled by Randomness pentru a vedea ca ceea ce ti se pare sigur tocmai improbabil este.

  2. Mortalitatea la ATI de 25%? Desigur, in Franta, Belgia sau Elvetia, in tari unde la ATI lucreaza medici bine pregatiti.
    In Romania e exact invers: rata de supravietuire e de 25%! De ce? Pentru ca in in locul medicilor specializati in ATI, in Romania sunt turme de bugetari cu halate albe si stetoscoape atarnate de gat! Astia au facut facultatea de medicina exclusiv pentru plic, au trecut prin scoala ca rata prin apa si au fost „pregatiti” de „somitati” spagare si plagiatoare.
    Spitalele romanesti sunt adevarate abatoare, un fel de anticamere pentru morga unde cel mai important aliat al nefericitilor care ajung acolo e norocul chior!
    De regula oamenii dau vina pe dotarea insuficienta sau pe furtul apocaliptic (absolut real) din sistemul sanitar dar principala cauza pentru care pacientii mor pe capete in spitalele romanesti este proasta pregatire a personalului, incompetenta crasa, lipsa evidenta de scoala.
    Ce omoara pacientii in spitalele romanesti? Diagnosticele gresite, procedurile medicale gresite, tratamentele gresite! Adaugati la aceasta triada igiena precara, lipsa totala de empatie si lacomia cu care plicurile dispar in buzunarele halatelor si veti avea reteta perfecta pentru dezastrul care urmeaza.

    • @faravaran nu crezi ca exagerezi la cote astronomice?
      Nu stiu exact ce probleme ai tu cu personalul medical dar ca fapt divers acelas personal medical pe care il hulesti tu lucreaza profesionist pe la toate spitalele din europa…nu stiu cum dreacu de ai gasit tu vinovati tocmai pe cei care chiar muncesc…daca vorbeai de lipsa de profesionalism din partea managerilor spitalelor(de multe ori pusi politic) de proceduri interne stupide,de lipsa anumitor consumabile,de nr cadrelor insuficient,de sistemul medical in sine care este orientat spre partea financiara si nu salvarea vietilor…te intelegeam…dar cum dreacu de principali vinovati ai gasit tocmai pe cei care chiar muncesc si uni isi dedica si sacrifica ani buni din viata jobului…nu inteleg

    • @Inca Unu: ai inteles perfect.
      Cei care lucreaza profesionist sunt in spitalele din Europa, US, Canada, Australia, etc.
      Aproape toti medicii buni, la fel ca arhitectii buni, inginerii buni, zugravii buni au plecat de multa vreme din Romania.
      Scarbiti de sistemul clientelar, de coruptia generalizata si de „somitatile” care si-au construit cariere de mucava prin plagiat si impostura, medicii buni au urmat calea altor milioane de romani care n-au acceptat sa-si iroseasca viata intr-o tara vesnic ratata, unde hotii fac legea si oamenii onesti platesc oalele sparte.
      In Romania au ramas gigeii inepti, fara dragoste de meserie, fara vocatie, fara vreo urma de moralitate dar plini de tupeu si de lacomie, asemeni „somitatilor” care le-au fost profesori…

    • @Faravaran, subscriu, ai perfecta dreptate

    • Din pacate, Inca unu, nu exagereaza (decit un pic). Conform declaratiilor medicilor rata de deces la ATI la noi e cam de 60%.

    • Generalizezi si exagerezi.
      La ora actuala plicul nu mai se poate da pt ca nu ai cum intra in spital.
      In plus, oameni post pregatiti si spagari gasesti peste tot, inclusiv la privat, de ce medicii ar fi o exceptie??!

    • @Radu – asa este, de ce sa mai discutam de coruptie, de ce sa o mai scoatem la lumina ca sa dispara ca mucegaiul, de ce sa ne batem capul? Mai bine stam in cloaca asta de spagari, de medici fara suflet, de bugetari ghiftuiti, obezi, carora normal ca le e frica de virusel.

  3. Mai ușor cu studiile Imperial College. După scandalul studiului din martie au recidivat recent cu altă plesneală. Alte metastudii, făcute pe bune, dau pentru IFR o valoare mediană de 0.24%, cu tendință de scădere în timp, inclusiv stratificat pe grupe de vârstă.