Crăciun trist pentru refugiații ucraineni din Maramureș: ”Nu simt că e Crăciunul dacă nu sunt acasă”/ ”Nu știm niciodată ce va fi până diseară. Dacă vor fi vii sau morți”

Pentru ucrainenii refugiați care continuă să sărbătorească Crăciunul pe rit vechi, în 6 decembrie e Ajunul, iar mâine vor sărbători Nașterea Domnului. Ar trebui să fie zile de bucurie și belșug, dar în acest an e multă tristețe și neliniște în sufletele lor, scrie Graiul Maramureșului. Familiile sunt despărțite, femeile și copiii sunt în siguranță în România sau alte țări, dar îngrijorați pentru că bărbații și tinerii majori, tați, frați, bunici, sunt în Ucraina, unde trăiesc cu frica de pe o zi pe alta, în condiții nebănuite.

”Nu simt că e Crăciunul dacă nu sunt acasă”, spune sinceră Olena, ucraineancă beneficiară a Centrului de Zi al Asociației Diecezane Caritas Greco-Catolic Maramureș. Acasă, în Nikolaev (sudul Ucrainei), e soțul și băiatul de 25 de ani. Deocamdată, temperaturile de afară sunt similare celor din Maramureș, dar din aprilie nu este apă în oraș, iar electricitatea e furnizată doar câteva ore pe zi. ”Nu știm niciodată ce va fi până diseară. Dacă vor fi vii sau morți”, mărturisește Olena.

Cu toate acestea, nu se lasă descurajată. Femeile de la Centrul de Zi pregătesc pentru masa de Ajun supă de ciuperci și sarmale cu cartofi și ciuperci. Neapărat, înainte de a mânca, fiecare membru al familiei servește câte trei linguri de ”grâu fiert”. E un preparat dulce, ce conține: grâu, nuci, fructe uscate. În ziua de Crăciun, se pot servi mâncăruri cu carne.

Pe lângă salate și răcituri, ucrainenii obișnuiesc să mănânce în această zi rață sau gâscă, pregătite la cuptor. Umplutura trebuie să conțină cartofi.  Ca desert, gospodinele pregătesc cozonac cu mac ori cu prune negre.

La Centrul de Zi al Asociației Diecezane Caritas Greco-Catolic Maramureș sunt 150 de beneficiari ucraineni refugiați. Cinci sunt angajați și muncesc pentru a-și sprijini semenii, din posturile de: psiholog, educator, asistent educator, profesor engleză, învățătoare.