Crește numărul posibililor candidați democrați la alegerile pentru Casa Albă din 2020. Trump ar putea să aibă și el competitori printre republicani

Numărul potențialilor candidați democrați la alegerile prezidențiale pentru Casa Albă din 2020 este estimat în prezent la peste 20, lucru care ar putea să complice șansele Partidului Democrat de a unifica formațiunea în jurul unui singur competitor, suficient de puternic pentru a-l învinge la urne pe republicanul Donald Trump.

Printre cei despre care se crede că își vor anunța candidaturile în lunile următoare se numără mai multe personalități din formațiunea liberală, inclusiv Hillary Clinton, democrata care a fost învinsă de Trump la alegerile din 2016. În ceea ce-l privește pe actualul lider de la Casa Albă, acesta a anunțat deja că va candida pentru un nou mandat de președinte al Statelor Unite. Analiștii americani se întreabă doar dacă republicanii care au lăsat să se înțeleagă că iau în considerare posibilitatea de a se prezenta și ei la alegeri vor reuși să câștige o cursă electorală în care actualul președinte pleacă drept marele favorit. În ultimii doi ani, Trump a transformat complet Partidul Republican după chipul și asemănarea sa, iar șansele contracandidaților din partid de a-l înlocui în competiția pentru Casa Albă sunt aproape minime.

Aglomerație de candidați democrați

Cel mai probabil, cursa pentru nominalizarea Partidului Democrat va demara imediat după sfârșitul alegerilor intermediare din 6 noiembrie, când americanii vor fi chemați la urne să aleagă toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și 35 din cei 100 de senatori. La bătaie vor fi de asemenea 39 de poziții de guvernator, precum și numeroase alte mandate la nivelul statelor și la nivel municipal.

Zilele trecute, analistul politic Bill Schneider a prezis că 25 de democrați își vor anunța candidaturile pentru alegerile prezidențiale din 2020 în speranța că vor câștiga alegerile primare din partid și vor deveni nominalizarea formațiunii pentru Casa Albă. „Opinia mea este că în 2020 vom vedea 25 de democrați care vor candida la funcția de președinte. Fiecare democrat crede: de ce să nu fie eu?” a spus analistul de la CNN, adăugând că numărul ar putea ajunge chiar la 30.”Ar putea fi 30. Cum veți avea o dezbatere în aceste condiții? Va trebui să aveți șase rânduri de dezbateri. Va fi un lucru destul de remarcabil,” a afirmat Schneider.

În ultimele câteva luni, s-au intensificat speculațiile în jurul democraților care ar putea să-și lanseze candidatura pentru 2020. Senatorii democrați Kamala Harris (California),Cory Booker (New Jersey), Kirsten Gillibrand (New York) și Elizabeth Warren (Massachusetts) au fost indicați drept potențiali candidați, în timp ce fostul primar din New Orleans, Mitch Landrieu, și fostul guvernator al statului Massachusetts, Deval Patrick, au fost numiți și ei printre cei care vor să candideze. Pe aceeași listă se mai află congresmenii Adam Schiff și Eric Swalwell, miliardarul Tom Steyer (cunoscut pentru eforturile sale de a îl suspenda pe președintele Trump și pentru faptul că donează 120 de milioane de dolari pentru candidații democrați la alegerile din noiembrie), Eric Garcetti, primarul metropolei Los Angeles, Michael Bloomberg, fostul primar din New York, Bill de Blasio, actualul primar din New York, guvernatorii de California (Jerry Brown), Colorado (John Hickenlooper), Montana (Steve Bullock) și Washington (Jay Inslee), fostul procuror general al SUA în Administrația Obama, Eric Holder.

Nu lipsesc și personajele venite din zona industriei de divertisment sau a afacerilor, așa cum este realizatoarea TV Oprah Winfrey, fostul director executiv al companiei Starbucks, Howard Schultz sau Michael Avenatti, avocatul starletei porno Stormy Daniels.

Fostul secretar de stat, John Kerry, care a pierdut confruntarea prezidențială din 2004 împotriva lui George W. Bush, nu a exclus posibilitatea unei noi candidaturi, la fel cum s-a întâmplat cu fostul vicepreședinte Joe Biden. Marea învinsă a scrutinului prezidențial din urmă cu doi ani, Hillary Clinton, pare că se pregătește și ea de o nouă încercare la fotoliul de lider al Americii.

Numărul mare de posibili candidați democrați la alegerile prezidențiale i-a făcut pe analiștii de peste Ocean să se întrebe care dintre aceștia va candida cu adevărat și care va avea șanse reale de a câștiga cursa împotriva lui Trump. Problema devine cu atât mai stresantă cu cât, în afară de Biden, Kelly și încă două, trei nume, democrații ce aspiră la Casă Albă nu sunt cunoscuți majorității alegătorilor americani. De exemplu, într-un sondaj realizat în iunie de Harvard CAPS / Harris privind potențialii candidați democrați pentru 2020, senatoarea Kamala Harris a fost alegerea a numai 2% dintre respondenți, deși ea este considerată unul dintre principalii candidați la nominalizarea Partidului Democrat și este o favorită a presei liberale americane.

Fostă procuroare generală în California, Harris este membră a influentelor Comitete juridic și de informații din Senat, fiind considerată carismatică, inteligentă și foarte populară printre activiștii democrați. Criticii o acuză însă de lipsă de autenticitate și de faptul că democrații simplii ar prefera un candidat din Midwest, nu o liberală din California.

Cu șanse importante este creditat și senatorul de Vermont, Bernie Sanders, dar candidatura lui din partea Partidului Democrat nu este o certitudine. Experiența neplăcută de la alegerile trecute, când a fost îndepărtat neelegant la Convenția Națională de „greii” partidului pentru a-i face loc lui Hillary Clinton, s-ar putea să-l determine să candideze ca independent. O decizie care, cred analiștii, ar face ca voturile alegătorilor democrați și anti-Trump să se risipească între el și candidatul oficial al Partidului Democrat.

O mare problemă pentru Sanders, la fel ca și pentru Biden, este însă vârsta. Senatorul de Vermont are deja 77 de ani împliniți, Biden va face 76 de ani în noiembrie. Rigorile unei campanii electorale obositoare ar putea să-și pună amprenta pe performanțele lor.

Problema democraților ar putea să fie până la urmă chiar democrații înșiși. Partidul Democrat traversează în această perioada un moment de transformare, în care rebeliunea activiștilor de extremă stânga îi amenință arhitectura deja vulnerabilă. Comentatorii cred că formațiunea democrată se confruntă cu o revoluție internă determinată de faptul că democrații nu știu încă cu exactitate cum să răspundă lui Trump și cum să îi saboteze agenda. Iar situația este îngreunata de faptul că nu există un lider democrat emblematic, care să conducă această strategie și să unească membrii de partid divizați. Lista lungă a potențialilor candidați (și în care se amestecă liberali din California, cu oameni de afaceri, socialiști, libertarieni și progresiști) nu face decât să arate cât de dificilă este găsirea unui numitor comun.

Trump, aproape fără rivali
Dacă în tabăra democraților lucrurile nu sunt deloc clare, nu același lucru se poate spune despre Partidul Republican (GOP ). În mod normal, președintele aflat la primul mandat va fi în mod automat candidatul partidului pentru încă patru ani la Casa Albă. Analiștii nu exclud însa ca nominalizarea lui Donald Trump pentru fotoliul de președinte al Statelor Unite să fie contestată de unul sau mai mulți republicani, lucru care ar face ca Trump să treacă din nou prin alegerile primare. Ar fi, susțin comentatorii, un lucru de care el ar profita cu siguranță și care i-ar consolida poziția în interiorul formațiunii republicane, precum și pe scena politică din Statele Unite.

În ultimii doi ani, Trump a transformat Partidul Republican ca să-i reflecte imaginea, determinându-i pe critici să părăsească partidul și insuflând teamă în potențialii săi adversari din GOP. Președintele este neînvins în ultimele 14 alegeri primare republicane, o serie de victorii care sugerează că opoziția, cel puțin în cadrul electoratului republican, este în acest moment inutilă.

O eventuală competiție între candidații republicani i-ar oferi actualului lider de la Casa Albă posibilitatea de a se laudă cu reușitele sale din primul mandat, între care numirea unor judecători la Curtea Supremă și în tribunalele inferioare, tarifele impuse Chinei, solicitările adresate aliaţilor din NATO de a creşte bugetele pentru apărare, urmărirea unei noi politici de imigraţie, renegocierea acordului NAFTA cu Mexic şi Canada, retragerea din înţelegerea nucleară cu Iranul sau din Acordul climatic de la Paris etc.

Dar lucrul care va conta cel mai mult va fi economia. După ce a reușit să adopte reforma fiscală, Trump se poate lăuda cu starea economiei americane, care este puternică şi traversează o perioadă de creştere importantă. Rata şomajului este de circa 4%, lucru care nu s-a mai întâmplat din 2000, din perioada preşedintelui democrat Bill Clinton. Nu este de mirare că Trump a lăudat recent rata puternică de creștere a PIB-ului pentru al doilea trimestru din acest an (4.1%), insistând asupra câștigurilor economice obținute în timpul președinției sale și susţinând că SUA cunosc un boom economic. O cifră „uimitoare” şi „sustenabilă,” a afirmat liderul american, vorbind de „revoluţia economică de proporţii uriaşe.”

De asemenea, scandalurile continue care au zguduit Administrația sa încă din primele zile nu au reușit să îl doboare pe Trump, care este un președinte complet atipic. Suporterii săi fideli îi sunt devotați și nu acordă o atenție prea mare chestiunilor politice şi scandalurilor de la Washington, așa cum fac analiştii, politicienii și elitele mass-media. „Trump a ofensat un număr uriaş de oameni,” a declarat Emily Ekins, de la Institutul Cato, care a publicat o analiză detaliată a alegătorilor lui Trump. „Dar majoritatea oamenilor nu urmăresc aceste lucruri la fel de atenţi ca cei din New York și D.C., care prin natura meseriei lor urmăresc aceste probleme.”

Nu puţini sunt cei care afirmă că rata de popularitate a preşedintelui se menţine stabilă sau creşte uşor şi datorită felului în care este prezentat de media americană. „Cu cât Trump este criticat mai mult de către mass-media, cu atât mai mult baza lui electorală pare să se strângă în jurul lui,” a precizat Fred Yang, specialist în realizarea de sondaje de opinie. Rata lui de popularitate în rândul republicanilor este uriașă, în jur de 90 de procente, și este evident că nimeni nu are acum forța, puterea și carisma de a mobiliza baza republicană mai bine decât o face Trump.

În plus, analiștii cred că baza electorală a lui Donald Trump este învigorată de provocările prin care trece președintele, indiferent dacă acestea vin de la democrați sau de la republicanii văzuți ca parte a sistemului tradițional și corupt. În general, Trump a ieșit câștigător din conflictele avute în interiorul Partidului Republican și, dacă e să luăm în considerare opinia potrivit căreia „Partidul Republican este acum Partidul lui Trump,” nu am avea motive să credem că disputele viitoare nu vor fi adjudecate din nou de actualul lider de la Casa Albă. Atâta timp cât își respectă promisiunile din campanie iar economia americană continuă să funcționeze bine, republicanii vor rămâne alături de Trump și în 2020.

Adevărul este că preşedintele Trump nu are un competitor redutabil în tabăra republicană. Dintre cei care ar putea să încerce să îi conteste candidatura se numără guvernatorul de Ohio, John Kasich, senatorii Jeff Flake (Arizona), Ben Sasse (Nebraska) Și Bob Corker (Tennessee) sau fostul aspirant la Casa Albă în 2012, Mitt Romney, dar toți aceștia au fost deja învinși de Trump la alegerile trecute și au puține șanse să îi facă față într-o nouă confruntare directă.

Alegerile prezidențiale din 2020 sunt deocamdată departe. Multe se pot întâmpla în cei doi ani și două luni care au rămas până atunci. Foarte importante vor fi rezultatele scrutinului din luna noiembrie a acestui an, dar și concluziile anchetei conduse de procurorul special Robert Mueller, legate de posibila interferență a Rusiei în alegerile prezidențiale trecute. Iar așa cum ne-am obișnuit încă de la inaugurarea lui Trump, nu sunt excluse nici alte scandaluri și dezvăluiri-surpriză care să afecteze (Și poate chiar să erodeze) Administrația Trump, una dintre cele mai controversate din istoria Statelor Unite.

Surse: New York Post, Washington Post, The Hill, San Francisco Chronicle

Foto: G4Media.ro