Creșterea bazată pe consum își arată limitele: Comisia Europeană a micșorat semnificativ prognoza de creștere economică în România, de la 4,5% din PIB la 3,6%

Consumul și exporturile României încetinesc, arată Comisia Europeană în prognoza publicată joi. Comisia a micșorat semnificativ prognoza de creștere economică în România, de la 4,5% din PIB la 3,6%. Prognoza de inflație pentru acest an e una ridicată, de 4,3%, în timp ce deficitul e prognozat să ajungă la 3,3%, semnificativ peste pragul asumat de 3% din PIB.

Reamintim că guvernul Dăncilă a prognozat pentru acest an o creștere economică de 5,5%, pe baza programului de guvernare realizat de Darius Vâlcov și girat politic de Liviu Dragnea.

Pentru anul viitor, Comisia Europeană prognozează o creștere economică de 3,8%, faţă de 3,9% cât estima în primăvară, potrivit previziunilor economice de toamnă citate de Agerpres.

„Boom-ul economic al României se calmează pe măsură ce ritmul de creştere a consumului privat încetineşte iar contribuţia negativă a exporturilor nete la creştere continuă să se înrăutăţească. Pe perioada de prognoză PIB-ul este estimat să crească mai moderat”, se arată în previziunile Comisiei Europene, citate de Agerpres.

În 2019 şi 2020 consumul privat ar urma să continue să încetinească pe măsură ce creşterea nominală a salariilor se moderează şi inflaţia va continua să afecteze veniturile disponibile. Cu toate acestea, consumul privat va rămâne principalul motor al creşterii, subliniază Executivul comunitar.

În cee ce priveşte inflaţia, CE a revizuit în creştere uşoară la 4,3% prognoza pentru 2018, faţă de 4,2% cât prognoza în primăvară, urmând ca indicele preţurilor de consum să coboare la 3,5% în 2019 şi 3,3% în 2020, ca urmare a slăbirii cererii interne.

„Un risc principal la adresa acestor prognoze este că majorarea salariilor ar putea continua să depăşească creşterea productivităţii, ceea ce ar duce la o nouă scădere a competitivităţii economice a României şi ar slăbi creşterea exporturilor. Mai mult, preţurile volatile la alimente şi nivelul ridicat al preţurilor internaţionale la materii prime ar putea duce la o nouă agravare a deficitului de cont curent. Incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale, cu posibile efecte negative asupra mediului de afaceri precum şi provocările atingerii ţintelor de deficit bugetar ar putea afecta deciziile de investiţii. Pe de altă parte, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene reprezintă un risc pozitiv la adresa creşterii PIB-ului în 2019 şi 2020”, susţine Comisia Europeană.

Deficitul guvernamental este prognozat să crească la 3,3% din PIB în 2018, de la 2,9% din PIB în 2017, urmând să continue pe aceaşi tendinţă pentru a ajunge la la 3,4% din PIB în 2019 şi 4,7% în 2020. „Aceste prognoze sunt influenţate în principal de planurile de majorare semnificativă a punctului de pensie, incluse în programul de guvernate şi implementate în legea pensiilor recent adoptată de Guvern”, susţine CE.

Ca urmare a acestor politici, deficitul structural al României este prognozat să crească de la aproximativ 3,5% din PIB în 2017 la aproximativ 4,5% din PIB în 2020, în timp ce raportul datorie-PIB este preconizat să crească de la 35,1% din PIB în 2017 la 38,2% din PIB în 2020.

„Un risc pozitiv la adresa balanţei bugetare pe 2018 vine din partea unor investiţii publice mai mici decât cele bugetate. O posibilă îngheţare a salariilor în sectorul public şi o posibilă modificare a proiectului legii pensiilor reprezintă un risc pozitiv pentru 2019 şi dincolo”, susţine Comisia Europeană.

Noile prognoze ale Comisiei Europene sunt semnificativ sub cele ale Fondului Monetar Internaţional, care la începutul lunii octombrie a revizuit în scădere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât indica în aprilie.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) susţine şi ea că economia României ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 4,2%, pentru ca anul viitor avansul economiei să se reducă la 3,6%. Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD şi-a revizuit, în jos, estimările privind evoluţia economiei româneşti cu 0,4 puncte procentuale pentru acest an, de la 4,6% până la 4,2%, şi cu 0,6 puncte procentuale pentru anul viitor, de la 4,2% până la 3,6%.

În schimb, Comisia Naţională de Prognoză mizează pe o creştere a PIB de 5,5% în 2018, urmată de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.