Creșterea numărului de spații verzi e crucială. Le vrem publice sau private? (Material susținut de Asociația Investitorilor de Real Estate din România)

La ora actuală, bucureștenii au la dispoziție mai puțin de jumătate din spațiul verde recomandat de Organizația Mondială a Sănătății; instituția afirmă că un locuitor urban necesită minimum 50 de metri pătrați de spațiu verde. Or, un locuitor al Bucureștiului are la dispoziție doar aproximativ 24 de metri pătrați de spațiu verde, conform informațiilor oferite de primăria Capitalei.

În acest sens, apariția Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) în peisajul legislativ ar putea să ofere soluții pentru îmbunătățirea acestui indicator la nivel național, reglementând situația spațiilor verzi. Doar că, semnala Irina Dimitriu, Head of Real Estate, Partener Reff & Asociații/Deloitte Romania, în legislația din România nu există o definiție clară a ceea ce reprezintă  spațiu verde. Mai mult, această definiție ar trebui să se regăsească în legislația ce reglementează spațiile verzi, nu în legislația de urbanism (care reglementează caracterul construibil al imobilelor).

Cât despre CATUC, în forma actuală, lasă la latitudinea unui funcționar încadrarea unui spațiu care era construibil la spațiu verde, chiar dacă acel teren este în proprietate privată. Asociația Investitorilor de Real Estate din România (AREI) atrage atenția asupra acestui aspect problematic: „Declararea unui teren construibil ca spațiu verde, aflat în proprietate privată, se poate face doar prin parcurgerea procedurii de expropriere; este neconstituțional ca această prevedere din Cod să eludeze un mecanism consacrat și clar aplicabil – cel al exproprierii”. Asupra acestui punct, investitorii și instituția care a inițiat CATUC sunt de acord, după cum se arată într-un document transmis de Ministerul Dezvoltării deputaților: „Suntem de acord că principalele terenuri pe care se stabilesc (spațiile verzi – n.r.) trebuie să fie cele publice, dar extinderea poate presupune și operațiuni de expropriere”.

Geo Mărgescu, membru în Consiliul Director AREI și Co-fondator & CEO Forte Partners, precizează că: „Orice dezvoltator este obligat să construiască 20% spațiu verde pe teren și 10% pe terase. Noi dorim să încurajăm un mod de viață sănătos, în care locuitorii să aibă acces la spații verzi, însă se poate ajunge la un abuz atâta timp cât un spațiu privat ar putea deveni public, dar nu prin expropriere, prin despăgubire justă”. De altfel, asociația detaliază: „este neconstituțional ca această prevedere din cod (cea care permite trecerea unor proprietăți private la categoria de spații verzi fără o compensare justă  a proprietarului -n.r.) să se realizeze altfel decât printr-un principiu consfințit deja – cel al exproprierii”. Totodată, și avocata Monica Livescu subliniază precedentul nefericit apropo de neconstituționalitate: „O normă similară pe actuala reglementare pe protecția mediului a trecut deja de trei ori prin filtrul de constituționalitate și, de fiecare dată, CCR a spus că nu este o stare de normalitate constituțională să afectezi, în substanța sa, dreptul proprietarului asupra terenului său”.

Mai mult, chiar în absența exproprierii, proprietarii ar trebui să achite din buzunarul propriu amenajarea spațiului verde în cazul în care CATUC este adoptat în actuala formă. Membrii AREI semnalează în acest sens faptul că: „În lipsa exproprierii (singura modalitate prin care un teren proprietate privată se transformă în teren proprietate publică), nimeni nu se poate aștepta ca proprietarii privați să amenajeze ei înșiși spațiile verzi, în timp ce autoritățile publice dețin vaste proprietăți / terenuri care rămân abandonate de foarte mulți ani (necurățate, neecologizate)”.

În plus, dezvoltatorii își doresc să protejeze și să contribuie la crearea de spații verzi, dar și autoritățile ar trebui să contribuie la creșterea numărului de spații verzi. Or, punctează membrii AREI, „În PUG există suprafețe extinse de teren declarate ca spații verzi doar în teorie, care nu au fost amenajate și au rămas așa timp de 20 de ani. Pe de altă parte, există suprafețe semnificative de terenuri deținute de administrațiile publice / statul român care ar putea fi amenajate ca spații verzi, dar care sunt abandonate de 30 de ani, de exemplu, terenurile din proiectul Esplanada – Cartierul Justiției.”

Cum contribuie membrii AREI la asigurarea necesarului de spații verzi? La această întrebare răspunde chiar Dennis Selinas, președintele organizației: „Avem membri cu un profil de anvergură, instituționali, care urmează litera legii și acea lege cere să existe 30% de spațiu verde în fiecare proiect pe care îl facem. Cred că este nevoie de o revizuire foarte cuprinzătoare cu privire la tipurile de spații verzi ce ar trebui să fie prevăzute în orașe, apoi acest lucru trebuie să fie reflectat corect în PUG. În acest fel, în plus față de legislația existentă pe care o respectăm deja, putem contribui la îmbunătățirea necesarului total de spații verzi pentru locuitorii din orașele în care dezvoltăm, inclusiv București”.