Creșterea propagandei neolegionare în București: stickere și graffiti cu simboluri interzise pe panouri rutiere, semne de circulație – Bd. Magheru, zona Gării de Nord, pe lângă școli, licee și campusuri universitare

În ultimele luni, mai multe zone din București au fost din nou acoperite cu stickere ce promovează ideologii neolegionare și fasciste, în majoritatea cazurilor cu simboluri ale Mișcării Legionare și ale Gărzii de Fier, interzise prin lege în România. Aceste mesaje, care includ portrete ale lui Corneliu Zelea Codreanu și alte figuri legionare, au reapărut pe panouri rutiere, semne de circulație și chiar pe obiecte publice, în zone precum Bd. Magheru, Zona Gării de Nord, în proximitatea școlilor și liceelor, locuri frecventate de tineri.

Fenomenul este urmărit de inițiativa civică „Vrem schimbare” care mobilizează cetățenii să semnaleze autorităților abțibildurile ilegale sau să contribuie la curățarea acestora, fie îndepărtându-le, fie acoperindu-le. Anul trecut, pentru că abundența de stickere, puse de-a lungul a luni de zile, era imposibil de curățat, Primăria Capitalei a înlocuit cu totul panourile rutiere vandalizate cu stickere de propagandă de extremă dreaptă, în total 80 de semne rutiere.

De atunci au apărut altele noi, după cum se poate vedea mai jos, în enumerarea de străzi și spații publice oferită de inițiativa civică „Vrem schimbare”, monitorizare dusă până în prezent și începută din perioada de după primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, între timp anulat, și candidatura lui Călin Georgescu, admirator al unor criminali de război sau unor figuri care țin de trecutul fascist al României.

Adina Marincea, cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW), atrage atenția asupra propagării acestor simboluri ca parte a unei campanii de promovare ideologică din partea grupurilor de extremă dreapta. Pericolele acestor acțiuni, consideră Adina Marincea, sunt atât că normalizează simboluri extremiste în spațiul public, cât și contribuie la recrutarea de noi membri prin mesaje subtile și vizuale.

Aceste simboluri, cum ar fi cel al Gărzii de Fier, sunt folosite ca instrumente de propagandă de grupuri de extremă dreapta pentru a promova ideologii fasciste sau neolegionare, având un impact psihologic prin familiarizarea cu aceste simboluri. Ele pot atrage oameni spre mișcări extremiste și sunt folosite pentru recrutare prin linkuri și QR coduri.

Totodată, stickerele sunt folosite și pentru intimidarea minorităților și testarea limitelor legii. Stickerele sunt și o formă de revendicare a spațiului public, semnalând prezența acestor grupuri și intimidate minoritățile vizate. Marincea observă că autoritățile din România nu aplică suficient legea în privința acestor manifestări, iar grupurile de extremă dreapta continuă să funcționeze aproape fără consecințe.

„Am observat de-a lungul anilor că există un interes foarte scăzut din partea autorităților din România de a aplica legislația în vigoare, conform OUG 31 din 2002, și de a sancționa astfel de comportamente. Nu mă refer doar la stickerele stradale, ci și la fapte mai grave, cum ar fi ceremonia anuală de la Tâncăbești, care se desfășoară de 30 de ani, în fiecare an, cu steaguri, cu saluturi, și cu sprijinul forțelor de ordine, care par mai degrabă să-i sprijine decât să-i sancționeze. De asemenea, plângerile depuse de-a lungul anilor au fost complet neglijate și ignorate. Vedem grupuri care vând tricouri cu fața lui Antonescu și mesaje similare, promovând propaganda legionară, iar autoritățile nu reacționează. Există și persoane care neagă public Holocaustul, iar din nou nu se aplică nicio sancțiune, chiar și în cadrul parlamentului”, a declarat Adina Marincea pentru G4Media.

Dar ce pot face oamenii, înaintea autorităților, pentru combaterea mesajelor extremiste vizibile în spațiul public, precum stickerele sau graffiti-ul cu simboluri de inspirație fascistă sau neolegionară? La nivelul comunităților locale, Adina Marincea recomandă acțiuni concrete prin care cetățenii pot interveni, fie prin îndepărtarea acestor stickere, fie prin acoperirea lor cu mesaje pozitive, care promovează valori democratice, antirasiste și antifasciste. Astfel, se poate contribui la curățarea străzilor de aceste mesaje periculoase și la promovarea unui mesaj mai constructiv pentru societate.

Potrivit cercetătoarei, este esențial să învățăm să recunoaștem simbolurile și codurile folosite de grupurile extremiste, pentru a putea identifica rapid mesajele periculoase. Cursurile de Istoria Holocaustului, implicarea jurnaliștilor și informarea publicului despre semnificația simbolurilor fasciste sunt măsuri esențiale în combaterea acestui fenomen.

Propaganda fascistă și legionară este interzisă în România de legea 217/2015 – care modifică și completează OUG 31/2002 – și se pedepsește cu închisoare și restrângerea unor drepturi.

Articolul 4 prevede că (1) Confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Stickere cu propagandă neolegionară în București (fotografiile au fost acordate de comunitatea „Vrem schimbare”) – Garda de Fier, Mișcarea Legionară, diverse figuri legionare, Zelea Codreanu sau Ion Moța cu sloganuri: Trăiască Legiunea și Căpitanul – T.L.C. / 1927, anul înființării Mișcării Legionare, cu mesajul „Ne-am întors”. Grilajul este simbolul Gărzii de fier, ca ramură politică paramilitară a Legiunii.

Legionarii sunt autori ai mai multor asasinate în timpul celui de-al doilea război mondial. În Masacrul de la Jilava, 64 de generali și politicieni au fost uciși în timp ce se aflau în stare de arest preventiv, la închisoarea Jilava. Au urmat asasinarea economistului Virgil Madgearu și a istoricului Nicolae Iorga.

Locuri cu propagandă neolegionară în București, perioada noiembrie 2024-ianuarie 2025:

1.  Strada Budișteanu 19, lângă Catedrala Sfântul Iosif 

FOTO: Strada Budișteanu 19 / Sicker cu simbolul Gărzii de Fier și anul înființării Mișcării legionare 1927

2. Str. Popa Tatu 74

3. Graffiti cu semnul organizației paramilitare Garda de fier / Strada Ecaterina Teodoroiu x Strada Sfinții Voievozi

4. Calea Griviței 84-98

5. Bd. Magheru – Sticker „Trăiască legiunea și căpitanul. T.L.C”

6. Splaiul Independentei (Club Maxx Regie) 2

7. Strada Semicercului, lângă Liceul Bilingv Hristo Botev – 1927 „Ne-am întors”

8. Strada Budișteanu, lângă liceu și vizavi de Teatrul Ion Creangă (administrativ)

9. Strada Budișteanu, școală, vizavi de Teatrul Ion Creangă (administrativ) 

10. Splaiul Independentei (Club Maxx Regie)

11. Metrou Romană

12. Simbol al Gărzii de Fier, 1927 anul înființării Mișcării Legionare / București, Strada Poenari (cartierul Tineretului)