Crime în Ecuador: Cum s-a transformat un loc sigur într-unul al violențelor, din cauza bandelor din închisori/ Amenințările Los Choneros și asasinarea unui candidat la prezidențiale care era sub protecția poliției

Crimele care au avut loc în ultima perioadă în Ecuador îi face pe locuitorii micii țări sud-americane să nu se mai simtă în siguranță, așa cum arătau sondajele de opinie realizate în 2018, atunci când rata crimelor era de 5,8 la 100.000 de locuitori. Un reportaj BBC arată cum s-a transformat țara într-un leagăn al violenței, cel mai recent episod fiind asasinarea unui candidat la prezidențiale, Fernando Villavicencio. Sloganul lui era: ”Este timpul celor curajoși”. 

Dar cum a ajuns Ecuadorul, o țară care până nu demult era considerată o oază de siguranță atât pentru turiști, cât și pentru localnici, să devină o națiune în care politicienii aleși în mod democratic sunt împușcați?

Un primar împușcat în timp ce inspecta lucrările publice, cadavre atârnate de poduri, lideri de bande care publică videoclipuri în care amenință că vor ucide politicieni dacă nu le vor îndeplini ordinele – o aparent nesfârșită violență a dominat titlurile de pe prima pagină a ziarelor din această țară cunoscută anterior pentru siguranța sa, arată BBC.

Până în 2022, rata omuciderilor din Ecuador a crescut de peste patru ori, iar percepția de siguranță a ecuadorienilor a scăzut vertiginos, împreună cu încrederea lor în poliție pentru a-i menține în siguranță.

Răspunsul este: bande și geografie. Ecuadorul este așezat între Columbia și Peru, cei mai mari producători de cocaină din lume.

• „Aici, plătim cu viața pentru democrație”, spunea, cu cinci ani în urmă, Fernando Villavicencio. Atunci ar fi putut fi considerate o exagerare, o înflorire retorică. Dar miercuri, acestea s-au dovedit a fi profetice. Villavicencio, candidat la viitoarele alegeri prezidențiale, a fost împușcat în timp ce părăsea mitingul din capitala Quito.

Asasinarea sa nu este un incident izolat.

Producția de cocaină a atins recent un nivel record, potrivit Raportului global al Națiunilor Unite privind cocaina 2023, citat de BBC.

Columbia și Peru, unde se cultivă frunza de coca – materia primă folosită la fabricarea cocainei – se află în centrul acestui comerț ilegal care se întinde pe o mare parte a globului.

Și, în timp ce producția este în creștere, la fel sunt și capturile de droguri efectuate de poliția din întreaga lume.

Columbia, în special, a petrecut zeci de ani încercând să oprească fluxul de cocaină, iar poliția sa a primit pregătire și sprijin din partea SUA.

Dar, la fel cum forțele de poliție și-au unit resursele pentru a întrerupe fluxul de cocaină, bandele care se ocupă de trafic au devenit, de asemenea, transnaționale.

În urma demobilizării grupării rebele columbiene Farc – cândva un jucător important în comerțul cu cocaină – au apărut noi actori care au creat alianțe mult dincolo de granițele Columbiei.

Cartelurile mexicane de droguri și grupurile criminale din Balcani au câștigat un punct de sprijin în America de Sud.

Aceste grupări au fost dornice să exploreze noi modalități de a transporta cocaina produsă în Columbia către cumpărătorii săi din Europa și Statele Unite.

Pe măsură ce zone din Columbia, unde înainte nu funcționau legile, au intrat sub controlul forțelor de stat în urma acordului de pace semnat între guvernul columbian și rebelii Farc în 2016, nevoia de noi rute a devenit mai presantă.

Aceste grupuri infracționale transnaționale au privit din ce în ce mai mult Ecuadorul ca pe o țară de tranzit atractivă pentru transporturile lor de droguri.

Ecuadorul a devenit o țară de tranzit pentru cocaină

Granița ”poroasă” cu Columbia, infrastructura bună și porturile mari de pe coasta Pacificului – cum ar fi Guayaquil – au făcut ca Ecuadorul să fie convenabil din punct de vedere geografic pentru aceste bande.

De asemenea, forțele de securitate ecuadoriene aveau puțină experiență în lupta cu cartelurile puternice, ceea ce înseamnă că nu erau pregătite pentru afluxul de infractori puternic înarmați.

Nu a durat mult timp până când bandele transnaționale ale criminalității s-au infiltrat în bandele locale, care până atunci se dedicaseră unor infracțiuni mai puțin grave, cum ar fi șantajul.

Multe dintre aceste noi alianțe au fost create în închisorile din Ecuador și în spatele gratiilor a izbucnit valul de violență și brutalitate care s-a răspândit de atunci în orașele ecuadoriene.

Bande care aveau legături cu carteluri rivale din Mexic s-au confruntat în închisori, mutilându-se reciproc cu arme artizanale și atârnând capetele decapitate ale dușmanilor lor.

În ultimii ani, sute de deținuți au fost uciși în lupte mortale în închisorile suprapopulate din Ecuador. Unele dintre cele mai mortale incidente au avut loc în închisoarea El Litoral din Guayaquil.

Eforturile de a reprima violențele prin transferarea deținuților în diferite închisori par să nu fi făcut decât să extindă problema la nivel național.

Luna trecută, 136 de gardieni au fost ținuți ostatici de deținuți care au organizat revolte simultane în închisori din întreaga țară.

Și în timp ce mulți dintre liderii bandelor care au apărut în Ecuador se află în spatele gratiilor, violența pe care au declanșat-o nu s-a limitat la închisori.

Prin intermediul telefoanelor mobile introduse ilegal în închisori, aceștia își conduc afacerile criminale din exterior și ordonă uciderea celor care sunt percepuți ca fiind în calea lor.

Fernando Villavicencio fusese amenințat cu o săptămână înainte de a muri de membrii Los Choneros, o bandă care poartă numele orașului Chone, din vestul Ecuadorului.

Los Choneros are legături cu cartelul Sinaloa, al cărui fost lider, Joaquín „El Chapo” Guzmán, se află în închisoare în SUA.

Susținute de banii care le sunt direcționați de noii lor aliați din străinătate și de puterea lor de foc sporită de armele de mare putere introduse ilegal din SUA prin Mexic, aceste bande au devenit un inamic formidabil.

Puțini sunt dispuși să le înfrunte. Fernando Villavicencio a fost unul dintre ei.

Chiar și după ce a fost avertizat de Los Choneros să nu sfideze banda și nici măcar să nu-i menționeze numele, Villavicencio a rămas fidel sloganului său de campanie: „Este timpul pentru cei curajoși”.

„Ei [bandele] au spus că mă vor rupe, dar nu mă tem de ei”, a declarat el într-o înregistrare video încărcată pe internet la scurt timp după ce a fost amenințat.

Villavicencio a primit protecție din partea poliției, dar a continuat să facă campanie. Cu doar câteva momente înainte de a muri, el strângea mâinile alegătorilor.

La scurt timp după uciderea sa brutală, a apărut o înregistrare video în care apar bărbați mascați care recunosc că au comis asasinarea sa și că au amenințat un alt candidat la președinție.

Bărbații mascați spun că nu aparțin Los Choneros, ci unei bande care se numește Los Lobos (Lupii), care are legături cu o altă organizație criminală mexicană puternică, Cartelul Jalisco New Generation.

O altă înregistrare video a apărut câteva ore mai târziu, în care bărbații care pretind că sunt Los Lobos neagă că ar fi jucat vreun rol în această crimă. „Noi nu ne acoperim fețele (…) videoclipul în care bărbați mascați cu puști de asalt pretind că sunt membri ai organizației noastre este total fals.”

Grupul de bărbați din cel de-al doilea videoclip a declarat că primul videoclip a fost încărcat cu scopul de a „destabiliza țara și de a da vina pe Los Lobos pentru această tragedie care se întâmplă în țara noastră”.

Deși poliția nu a spus încă cine crede că se află în spatele asasinării lui Fernando Villavicencio, faptul că un candidat la președinție ar putea fi ucis în timp ce se afla sub protecția poliției la un eveniment public din capitală îi va face pe ecuadorienii care nu se bucură de un asemenea nivel de protecție să se teamă pentru siguranța lor.