G4Media.ro

Cristian Preda: Imaginea şcolilor doctorale a ajuns să fie cea a unui…

Foto: Unsplash

Cristian Preda: Imaginea şcolilor doctorale a ajuns să fie cea a unui autobuz cu înghesuială mare. Oamenii implicaţi în politică, chiar şi nătărăi să fie, tot pierd timpul 10-12-15 ore pe zi în politică, nu au cum să scrie un doctorat

Decanul Facultăţii şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, Cristian Preda, fost om politic, explică, referindu-se la dorinţa multor politicieni de a avea titlul de academic de doctor, că imaginea pe care o are asupra acestei situaţii este cea a unui „autobuz cu înghesuială mare”, transmite News.ro.

Preda spune că până şi politicienii „nătărăi” dedică activităţii politice atât de mult timp încât nu au vremea necesară realizării lucrărilor pe care le implică obţinerea titlului de doctor.

„O vreme, au vrut pentru a aveau 15% spor de salariu când nu mai aveau mandat de deputat, în fine… se întorceau la un moment dat la locul lor de muncă şi ştiu şi poveşti din anii 2000, când în guvernul Ciorbea s-au făcut presiuni ca salariul cercetărilor să crească pentru că unii miniştri erau cercetători, ştiau că nu se mai întorc la Palatul Victoria şi şi-au făcut salarii mari. Pe urmă, sporul ăsta de 15% pentru doctorat a fost introdus peste tot. Reamintesc că el a fost la început imaginat ca o compensaţie pentru salariile de mizerie are existau în universităţi. Eu aveam echivalentul a 20 de dolari în 1992, când m-am angajat, 20 de dolari, ăsta a fost echivalentul în dolari al primului salariu cu care am început la universitate, afirmă profesorul universitar Cristian Preda, întrebat, în emisiunea Insider Politic de la Prima Tv, de ce vor politicienii să aibă neapărat doctorat.

Preda spune că până şi politicienii „nătărăi” dedică activităţii politice atât de mult timp încât nu au vremea necesară realizării lucrărilor pe care implică obţinerea titlului de doctor.

„Când s-a generalizat (acordarea sporului salarial pentru titlul de doctor – n.r.) a vrut toată lumea doctorat şi acum este o aglomeraţie. Imaginea şcolilor doctorale a ajuns să fie cea a unui autobuz cu înghesuială mare. Asta e imaginea pe care o am când îmi reprezint această lume a politicienilor care aleargă după doctorate. Ştiţi, cum alergai după autobuzul arhiplin în vremea lui Ceauşescu: te agăţai şi de bară, doar să ai un doctorat. A ajuns un soi de decoraţie, un soi de medalie care nu acoperă mare brânză. Oamenii implicaţi în politică, chiar şi nătărăi să fie, tot pierd timpul 10-12-15 ore pe zi în politică, nu au cum să scrie un doctorat”, mai spune Preda.

Acesta susţine că unii politicieni folosesc drept carte de vizită titlul de doctor. El susţine că „acum e o modă să fii doctor honoris causa”, şi anticipează că această modă poate ajunge să fie adoptată şi de politicieni, explicând că, pe de altă parte, unele universităţi acordă aceste titluri unor oameni cu putere de decizie pentru ca aceştia să nu le „uite” atunci când se constituie bugetele, el catalogând gestul drept „un fel de şantaj emoţional” privit cu un sentiment de decepţie şi neputinţă de către majorităţile din universităţi.

Cristian Preda a vorbit, în acest context, despre un secretar de stat din Ministerul Educaţiei, specialist în maşini agricole, care va primi titlul de doctor honoris causa de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iaşi.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

12 comentarii

  1. ei doar le „tîlvăresc”.

    • Așa-i la bolșevici, toți sunt Doctori Docenți Savanți de Renume Mondial Scorniciți 😂😂😂😂

  2. Scoateți cei 1000 lei acordați lunar la salariu prin legea 153 și se termină toți doftorii-eliminati sporul platit la salariu și pensie!

    • Precum și eliminarea criteriilor de avansare pe funcții / posturi care solicită doctorate. Să fie pe competențe profesionale proprii, nu compuneri scrise de alții pe bani. Că 90% din doctorate sunt compuneri. Nu au nicio idee originală, nu prezintă plus valoare față de ceea ce există deja.

  3. Cristiane (e la vocativ), ma lasi!

  4. Prietene,cineva le-a cuantificat orele lucrate anul trecut în parlament la șmecheri:163 de ore lucrate în 6 luni!15 ore/zi o fi lucrat la amante,la afaceri!!! măcăne,las-o jos că pute! ăia de acum câteva mandate,prima ridicare de mâini la vot după constituire,a fost pentru mărirea salariilor lor!! ce muncesc,că fac o lege,o anulează,mai completează,și nu va o Respectă decât proștii!

  5. Ce timp „pierd”, bre?!
    Ca vin la Parlament Luni dupa masa(care vin!!!) si „lucreaza” marti si miercuri, deja Joi pleaca in teritoriu, vineri fiind zi de „lucru” cu alegatorii la Cabinetul de parlamentar!
    E-adevarat ca si cu atata „munca” aproape fiecare parlamentar si-a umplut CVul cu Diplome de Licenta, Masterate si Doctorat(e) obtinute de la mare distanta la fabricile de diplome, in timp ce munceau de zor, zi de zi, fara o zi lipsa din Parlament!!!
    Iar beneficiile curg: indemnizatii uriase, diurne babane, pensii speciale uriase, cazare gratuita la Hotel de multe stele, transport gratuit nelimitat in teritoriu, plus pentru cabinetul parlamentar suma de 25.000 de lei, din care se plătesc absolut toate cheltuielile cabinetului: personal, chirii, contracte de colaborare, consumabile, tot ce înseamnă facturi. Toți acești bani se folosesc în chestiunea strictă de organizare, amenajare și funcționare a cabinetului parlamentar ca instituție, nu ca spațiu fizic, că poți să ai și două și a angajaților care lucrează acolo”….

  6. Suedia, țara în care parlamentarii au doar responsabilități.
    În Suedia, țara care în care un vicepremier și-a pierdut postul și a fost obligat să demisioneze din Partidul Social Democrat pentru că a cumpărat un baton de ciocolată cu cardul guvernamental, parlamentarii nu au mașini de serviciu și stau în garsoniere de stat.
    Parlamentarii suedezi care nu sunt din capitală locuiesc în mici locuințe, unde își spală și își călcă singuri hainele.
    Pentru că nu au birouri personale, mulți lucrează de acasă sau folosesc sediile de partid sau bibliotecile publice pentru a se întâlni cu alegătorii.
    Până în 1980, parlamentarii dormeau pe canapelele din birourile lor, situate în clădirea Parlamentului.
    Fără consilieri personali și secretare, ei locuiesc în garsoniere de cel mult 40 de metri pătrați, iar singura cameră este folosită și ca living și ca dormitor.
    Spălătoria este comună, iar pentru a-și spăla așternuturile parlamentarii trebuie să se programeze din vreme.
    „Eu sunt cel care-i plătește pe politicieni”, spune Joakim Holm, cetățean suedez. „Și nu văd niciun motiv să le ofer o viață de lux”, citat de Mail and Guardian într-un articol semnat de o jurnalistă braziliancă stabilită în Suedia din 2003 până în 2019 și care a publicat „Povestea nespusă” sistemului suedez.
    Sunt si parlamentari care trăiesc într-un spațiu chiar mai mic, de doar 18 metri pătrați. În aceste cazuri, inclusiv bucătăria este la comun, fără personal de serviciu, iar regulile de menținere a curățeniei sunt extrem de stricte.”

    • In sfârșit ai zis și tu un comentariu de doamne ajută, că până acum băteai câmpii și erai cu președintele in gură în fiecare postare.
      Deci se poate!

  7. Fostul bun prieten al lui Petrov ne prezintă doar o latură a problemei – efectele. Dar nu ne spune nimic despre cauze. Nu cumva educaţia a ajuns o manea şi din cauză că profesorii acestei ţări au permis asta? Nu cumva doctoratele-manele cu dedicaţie sunt vina celor responsabili cu învăţământul? 25 de ani s-au aflat într-o imensă complicitate, fie ea fondată pe nepotism, mită sau trafic de influenţă. Toţi rectorii şi profesorii, care i-au făcut doctori pe diverşi pui de şmecheri sau interlopi politici gen Generalul Izmană au avut nişte vieţi foarte prospere, în urma prostituţiei ştiinţifice. Ba unii chiar şi-au angajat tot familionul pe la facultăţile unde predau – o fi şi pe la Ştiinţe Politice vreun caz? Profesorii sunt cei care au permis, permit şi vor permite asta.

    Totul a început când aţi ucis meritocraţia.

    Se miră că învăţământul a ajuns o manea. Era logic că va ajunge o manea, la fel ca toate domeniile din ţara asta de manele. Justiţia e o manea. Sănătatea e o manea. Educaţia de ce ar face excepţie? Cristian Preda nici nu intuieşte măcar amploarea acestui fenomen. Peste 15 ani maxim vom avea „doctori” analfabeţi, care vor preda despre Dani Mocanu. Fără nici un fel de mişto. Cristian Preda a făcut politică, cot la cot cu un turnător la securitate şi o procuroare kominternistă, într-un hibrid derivat din FSN… nu mi se pare cel mai în măsură să descrie acest fenomen.

    În 2009, când vă cânta Salam-Regele „Hai Băsescu la putere”, vă plăceau manelele. În 2022 constataţi că trăiţi într-un videoclip de manele. SENZAŢIONAL! Nu putem decât să vă mulţumim tuturor celor care ați transformat totul într-o manea. Cine are bani de aruncat, putere, valoare, şmecherie, epoleţi, clanuri, are „doctorat”. Asta e Rrumânistanul anului 2022, un stat manelist cu învăţământ manelist, justiţie manelistă, presă manelistă, sănătate manelistă, infrastructură manelistă, economie manelistă, societate manelistă.

    • Subscriu!!!
      Cristian Preda nu poate insa sa spuna pentru ca la vremea lui intre 2009-2014 a fost coleg in Parlamentul European cu Elena Basescu!!!
      Plus aldea Elena Udrea, Roberta Anastase, Traian Igas, Claudia Boghicevici, Ioan Oltean, Raluca Turcan si altii de acelasi calibru din fostul PDL!!

  8. Intrebat la Prima Tv dacă după 8 ANI de când Klaus Iohannis a fost ales preşedinte România este mai educată, profesorul Cristian Preda răspunde negativ.
    „Nu. Din păcate, preşedintele Iohannis nu a reuşit să coaguleze o majoritate nici în universităţi, mediu pe care îl cunosc mai bine, nici în restul mediului, în licee sau în şcolile normale, care să susţină o schimbare în educaţie. Nu a ştiut cum să facă lucrul ăsta şi astăzi nu prea are amici – sigur, de formă, îl primesc la diverse ocazii festive, oamenii sunt politicoşi – dar nemulţumirea este enormă. Şi pentru că nimeni nu a înţeles ce vrea Klaus Iohannis, adică raportul după şapte ani sub titlul ‘România educată’ nu era un raport lizibil, era un soi de raport birocratic, ceţos, care… nu se înţelege încotro vrei să o apuci”, a afirmat acesta.
    Preda remarcă lentoarea cu care se desfăşoară promisele reforme din sistemul de educaţie, dar şi „limbajul birocratic” folosit în ministerul de resort, în Inspectoratele Şcolare din judeţe, limbaj din cauza căruia mesajul legat de educaţie „nu a trecut” în societate, iar „oamenii nu ştiu cum va arăta şcoala de mâine”.
    „Pe de altă parte, există o încetineală semnificativă. Vedeţi, i-au trebuit 7 ANI preşedintelui ca să facă raportul România educată, a promis că în 3 LUNI are LEGILE Educaţiei pe masa Guvernului şi a trecut, de atunci, a trecut 1 an şi jumătate. Problema este că nu s-a întâmplat nici ceea ce eu m-am iluzionat, la un moment dat, că s-ar putea întâmpla, şi anume discutând realmente Raportul prezentat în vara lui 2021 cu, de pildă universitarii din măcar cele mai importante 10 universităţi, discutând de asemenea cu cele mai bune licee din 10 oraşe mai din România, s-ar putea obţine un sprijin pentru câteva idei, pentru că sunt lucruri pe care şcoala le aşteaptă.
    „Neîncrederea în sistem a ajuns atât de mare încât suntem într-un impas teribil şi în locul unei deschideri către vocile minţile, energiile reformiste, din licee, din şcoli generale, din universităţi, Iohannis şi miniştrii săi se ascund în birouri şi nu produc nici măcar nişte texte lizibile, nici măcar nişte explicaţii. Senzaţia mea este că dezinteresul guvernanţilor a crescut sub acest nume generos al României educate”, mai afirmă profesorul Cristian Preda.