Criza coronavirusului, factor de risc pentru regimurile autoritare: Tentația este mare astăzi pentru regimurile totalitare din Europa să profite de pandemia de Covid-19 pentru a-și întări poziția, dar o proastă gestionare a crizei ar putea și să le submineze puterea

Din Ungaria și Turcia și până la Rusia și alte state din fosta URSS, coronavirusul reprezintă o provocare pentru regimurile care se confruntau deja cu dificultăți economice și, în anumite cazuri, cu o izolare internațională. Cu atât mai mult cu cât o gestionare mai puțin eficientă decât în țările democratice ar putea spori nemulțumirea populațiilor lor.

La începutul pandemiei, “mulți oameni credeau că această criză va fi o pomană, va crea un teren fertil pentru autocrați și le va permite acestora să câștige mai multă putere”, subliniază Andrea Kendall-Taylor, care conduce programul de securitate transatlantică de la Center for a New American Security (CNAS).  Dar se pare că “această criză se va desfășura destul de inegal între diferite țări”.

Marc Pierini, cercetător invitat la Carnegie Europe, adaugă: „Pandemia funcționează ca o radiografie mondială și scoate la iveală slăbiciunile interne, unele cunoscute, altele ascunse din sistemele politice, politicile economice sau relațiile externe ale multor țări”.

”Fără beneficii nete”

În Rusia ca și în Turcia, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan – ambii la putere de circa două decenii – trebuie să rezolve o ecuație dificilă: să frâneze răspândirea virusului fără să afecteze prea mult economia și astfel să-și mențină popularitatea.

În Rusia, devenită a doua țară ca număr de persoane contaminate (peste 242.000 miercuri), epidemia și-a făcut apariția în momentul în care președintele a programat un referendum – acum amânat – pe o revizuire constuituțională controversată, care să-i dea dreptul să exercite două mandate în plus la încheierea mandatului actual, în 2024.

Potrivit Centrului de analiză Levada, un ONG rus, popularitatea lui a scăzut mult, ajungând la 59% față de 68% în ianuarie și departe de vârful de 89% în iunie 2015, în urma anexării Crimeii.

Covid-19 a apărut când „regimul încerca să orchestreze o tranziție pentru ca Putin să poată rămâne la putere. Această tranziție este momentul cel mai vulnerabil pentru orice regim autoritar”, subliniază Andrea Kendall-Taylor.

“În locuri ca Rusia, nu văd cum va fi acest lucru un avantaj net pentru regim”.

”Recesiune post-pandemie”

Criza ar trebui să se dovedească de asemenea un moment critic pentru șeful statului turc, care face față unor noi provocări politice din partea unor primari ai opoziției nou aleși și unor dificultăți economice care au făcut ca lira, moneda națională, să scadă grav.

O realizare incontestabilă a erei Erdogan a fost îmbunătățirea capacităților sistemului de sănătate, și oficialii insistă pe faptul că epidemia este acum sub control, cu spitale care rezistă bine.

Guvernul a folosit și diplomația ajutorului, trimițând materiale medicale altor țări.

Dar, în opinia lui Marc Pierini, aceasta “nu va ascunde realitățile cele mai problematice”.

“Măsurile în domeniul monetar, operațiunile militare sau mișcările pertubatoare  în Mediterana de est au fost foarte problematice. Ele vor deveni de acum înainte o mai mare dificultate în condițiile recesiunii economice provocate de pandemie”, adaugă el.

Vânt de “represiune”

Și răspunsul la aceste dificultăți în țările autoritare este adesea represiv, potrivit ONG-ului, limitând un pic mai mult libertățile civile sau digitale.

Amnesty Internațional a dat alarma într-un recent raport, potrivit căruia guvernele din Europa de Est și din Asia Centrala reacționează la Covid-19 cu “măsuri represive și abuzive care nu respectă obligațiile lor în materie de drepturile omului”.

ONG-ul de apărare a drepturilor omului subliniază în special că “autoritățile din Europa de Est și din Asia Centrală au folosit puterile /din starea/ de urgență nou introduse pentru a-i hărțui pe jurnaliști și alte persoane care au încercat să distribuie informații”. ONG-ul arată cu degetul spre Azerbaidjan și spre Rusia, care i-au urmărit pe utilizatorii de media de socializare, pe reporteri și pe profesioniștii din sănătate care au denunțat lipsuri în răspunsul lor la răspândirea coronavirusului.

Analiștii se tem și de efectele carantinei impuse și ale căutării contactelor persoanelor contaminate, potențiale ocazii de a călca și mai mult în picioare libertățile civile, în special în domeniul digital.

“Dacă regimul lui Putin și, mai larg, regimurile autoritare reușesc să se descurce, ele vor deveni mai represive, mai puțin liberale și mai închise”, estimează Kendall-Taylor.

Sursa: Le Vif / Traducere: Gabriela Sîrbu (Rador)