Criza demografică și dificultățile găsirii locurilor de muncă pentru persoanele cu vârste peste 50 de ani: Europa caută o soluție

Până în 2030, în majoritatea țărilor UE va creşte numărul lucrătorilor cu vârste de peste 50 de ani care vor reprezenta 55% din forța de muncă totală, se arată într-o analiză Euronews, preluată de Rador.

Îmbătrânirea Europei este un fenomen demografic care se manifestă printr-o scădere atât a fertilității cât și a ratei mortalității și printr-o creștere a speranței de viață a populațiilor europene. Această transformare va avea un impact semnificativ asupra majorității aspectelor societății și asupra economiei.

Comisia Europeană se așteaptă ca cheltuielile pentru sănătate pentru persoanele în vârstă și pentru pensii (care reprezintă în prezent 25% din PIB-ul UE) să crească cu 2,3 ​​puncte procentuale până în 2040.

Jurnalista Euronews Efi Koutsokosta ne conduce într-un nou episod al „Real Economy”.

Provocările demografice variază de la o țară a UE la alta.

Portugalia, Grecia, Italia și Spania sunt printre primele zece țări din lume cu cea mai mică rată de fertilitate.

Incertitudinea privind slabele perspective de muncă, așteptările salariale scăzute și o piață a muncii inflexibilă fac ca femeile să aibă mai puțini copii sau să nască copii la vârste mai înaintată.

Cu toate acestea, găsirea unui loc de muncă bun pentru persoanele de peste 50 de ani are un impact pozitiv asupra economiei și poate crea noi piețe și poate dezvolta e așa-numita „economie de argint” (grey economy).

Astfel, cheltuielile pentru persoanele cu vârste de peste 50 de ani vor ajunge la 6,4 miliarde de euro până în 2025, iar economia de argint și va fi responsabilă pentru aproape 40% din locurile de muncă create (sursa: Comisia UE).

Fondul social european este principalul instrument european pentru sprijinirea ocupării forței de muncă, pentru a ajuta persoanele să găsească locuri de muncă mai bune și pentru a asigura oportunități de muncă mai corecte.

Andriana Sukova, director general adjunct al Direcției generale pentru Ocuparea Forței de muncă, explică: „Cred că noi trăim acum o situație în care avem multe provocări legate de evoluțiile tehnologice și de îmbătrânirea populației, atât în ​​general, cât și în ceea ce priveşte forța de muncă. Motiv pentru care trebuie să acționăm şi să folosim fondurile pentru a-i ajuta pe oamenii. Trebuie să îi ajutăm să găsească și să facă faţă unor noi oportunități de muncă”, conchide Andriana Sukova.

Uniunea Europeană și Cipru: un proiect care funcționează (pe jumătate)

După criza financiară care a lovit țara în 2012, Cipru a reluat o tendință de creștere pozitivă. Cu toate acestea, mulți lucrători sunt încă șomeri, în special cei cu vârste de peste 50 de ani.

Fondul social european finanțează proiecte care vizează integrarea și menținerea lucrătorilor care nu mai sunt tineri pe piața muncii. De exemplu, programul „Schema de ajutor” îi încurajează pe angajatorii ciprioți să angajeze persoane cu vârste de peste 50 de ani cu normă întreagă, plătindu-le o parte din salariu.

Paolo Patitucci, 56 de ani, lucra pentru o companie aeriană, pe care a părăsit-o la vârsta de 60 de ani, după un plan social. De atunci și-a găsit un job într-o companie de transport, un loc de muncă stabil pe care a reușit să îl păstreze.

„În cazul meu, angajatorul a primit oferta direct de la guvern și astfel am continuat să lucrez. După ce vechea mea companie s-a închis, mulți dintre foștii colegi au avut mari dificultăți în a găsi un alt loc de muncă. Deci, acest proiect a fost util pentru oameni ca noi”, spune Paolo Patitucci.

De trei ani, programul de ajutor a ajutat aproximativ 1.200 de persoane cu vârste de peste 50 de ani să își găsească de lucru.

 Vârsta medie a lucrătorilor europeni este în creștere

A face din Europa un loc mai bun pentru lucrătorii „maturi” este un adevărat obiectiv pentru UE.

Se preconizează că vârsta medie a lucrătorilor din UE va crește cu aproape 4 ani pentru a ajunge la aproape 47, în 2050. De fapt în Cipru, Malta, Polonia și Slovacia ar trebui să crească cu opt ani.

„Oamenii cu vârste de peste 50 de ani nu sunt în mod normal grupul țintă către care se adresează majoritatea angajatorilor, deoarece lucrătorii nu pot să-şi schimbe abilitățile principale”, explică Andreas Matsas, secretarul general al Confederației Muncitorilor din Cipru.

„Acesta este motivul pentru care acordăm o importanță deosebită cursurilor de formare și recalificare pentru a le permite oamenilor să reintre pe piața muncii.”

“Multe diferențe între nordul și sudul Europei”

Următoarea oprire este „London School of Economics”.

Ne-am întâlnit cu economistul laureat al Premiului Nobel (2010) Christopher Pissarides pentru a discuta despre impactul noii realități demografice asupra economiei și modul în care se poate diminua diferența dintre sudul și nordul Europei.

Christopher Pissarides: „Dezechilibrele demografice, nu cauza lor, sunt rezultatul unei atitudini diferite față de dezvoltarea tehnologică şi profesională – în general în Europa, iar acum statisticile confirmă acest lucru. De exemplu, dacă privim diferitele studii care au fost făcute privind modul în care țările europene sunt gata să facă față noilor tehnologii, există un decalaj imens între nord și sud. Scandinavii și Germania sunt mai mult decât pregătiţi să facă față oricăror fel de tehnologii noi, fac multe pentru cercetare și pentru dezvoltarea infrastructurilor, însă dacă te uiți spre Sud, unde poate că se găsesc câteva lucruri bune, este mai probabil să nu fi făcut încă nimic cu adevărat decisiv. Asta e ceea ce se va întâmpla în următorii 10 sau 20 de ani. Diferențele vor crește și mai mult”.

”Sectorul sănătății: mai multe cheltuieli și mai multă muncă”

Efi Koutsakosta, jurnalist Euronews – corespondent de la Bruxelles: „Cum ar putea ca acest lucru să afecteze practic finanțele publice?”

Christopher Pissarides: „Nu există nicio îndoială că sănătatea, ca sector al economiei, va implica mai multe cheltuieli și va atrage mai multe locuri de muncă. Așadar, trebuie să fim foarte atenți la modul în care o planificăm în raport cu sectorul public şi privat. Sistemul de pensii depinde în întregime de aceste politici. În trecut, în multe țări pensiile erau planificate fără o viziune a ceea ce s-ar întâmpla în viitor, uitând că atunci când cineva intră în forța de muncă și este înscris într-un sistem de pensii, aceasta va fi o operațiune care va dura pentru următorii patruzeci de ani. Deci, trebuie să revizuim modul în care tratăm munca, chiar și peste vârsta de pensionare, care este uneori cea decisă în anii șaizeci. Ei bine, noi acum facem acest lucru în funcție de speranța de viață”.

”Trebuie să reformăm sistemele de pensii”

Efi Koutsakosta, jurnalist Euronews – corespondent de la Bruxelles: „Cum imaginaţi și previzionați cadrul Europei în ceea ce privește forța de muncă și natura locurilor de muncă?”

Christopher Pissarides: „Trebuie să fim foarte atenți la tehnologie și să ne asigurăm că deţinem infrastructurile necesare pentru aplicarea tehnologiilor digitale în întreaga Europă și să nu le lăsăm în întregime în mâinile națiunilor, pentru că știm că dacă le lăsăm acolo, unele țări – și mai ales cele care sunt deja foarte avansate – s-ar putea dezvolta și mai mult”.

„Trebuie să reformăm sistemele noastre de pensii și să le transformăm cel puțin în pensii finanțate.”

Christopher Pissarides, 72 de ani, economist englez de origine cipriotă: „Trebuie să ne ocupăm de supraaglomerarea orașelor noastre, de mediul nostru, de congestionare și trebuie să acționăm împreună împotriva evoluțiilor care ar putea rupe unitatea și coeziunea UE…

Am spus că tehnologia este unul dintre acești factori de dezvoltare, dar nu am menționat faptul că imigrația este o problemă uriașă, pe care acum o ascundem sub preş, deoarece – în esență – nu știm ce să facem cu ea, însă mai devreme sau mai târziu va trebui să înfruntăm situația”.

Articol de Efi Koutsokosta şi Fanny Gaurat / Traducerea: Cătălina Păunel

Sursa foto: pexels.com