Criza din Venezuela: Guaido intenţionează să divizeze armata pentru a-l slăbi pe Maduro

Armata este divizată între ofiţerii de rang înalt, care îl susţin pe Nicolás Maduro, şi gradele inferioare, soldaţi care se simt mai apropiaţi de populaţie, cea care îl susţine pe Juan Guaido, notează publicația franceză Les Echos, preluată de Rador.

Pentru a putea spera să îşi atace adversarul, Juan Guaido, preşedintele autoproclamat al Venezuelei, are un obiectiv, acela de a-i diviza pe militarii care, în ultimele zile, şi-au reafirmat loialitatea faţă de Nicolás Maduro. Pentru aceasta, opoziţia cheamă la două noi manifestaţii în toată Venezuela, miercuri şi sâmbătă. În plus, ea propune amnistierea funcţionarilor şi a militarilor care îl vor accepta pe şeful de stat ad interim. În fine, pentru a da o lovitură aparatului militar, Juan Guaido doreşte să se bazeze pe lipsa de omogenitate din interiorul armatei, unde au început să apară disensiuni. Recent, ataşatul militar aflat în post la Washington a declarat că îl susţine pe Juan Guaido şi nu pe Nicolás Maduro.

Numărul de generali s-a dublat

Partida nu este însă câştigată, deoarece de-a lungul anilor, Nicolás Maduro a făcut tot ce a putut pentru a spori ponderea armatei în societate. A dublat, de exemplu, numărul de generali şi a adus militari în economie. Nu doar le-a dat pe mână ministere, ci şi preşedinţia PDVSA, compania petrolieră naţională, precum şi controlul asupra importurilor de medicamente şi de produse alimentare. «Ei sunt cei care au acces la dolari», notează Gaspard Estrada, analist politic. Nu este de mirare, în acest context, că ofiţerii superiori, care sunt la adăpost de penurii, continuă să fie alături de preşedintele Maduro.

Spre deosebire de soldaţii de rând, care suferă, ca şi restul populaţiei, de tot felul de privaţiuni. Totuşi, «îndoiala se instalează, iar ierarhia militară este pe cale să se fisureze», notează politologul. Puterea lui Nicolás Maduro ar putea deci să se disipeze. Expertul aduce în sprijinul afirmaţiilor sale cele câteva ore în timpul cărora Juan Guaido a fost arestat, apoi eliberat (ianuarie anul acesta). Este un indicator. În 2013, Leopoldo Lopez, un alt opozant, a fost imediat aruncat în închisoare şi de atunci are arest la domiciliudupă ce a făcut un apel la destituirea lui Nicolás Maduro.

Breşele din sânul armatei ar putea constitui ultimul capitol al unei acţiuni pregătite de mult timp de către opoziţie. Refuzând să participe, în mai 2018, la alegerile prezidenţiale, ea a de-legitimat, de facto, victoria lui Nicolás Maduro. În momentul depunerii jurământlui, a putut să invoce Constituţia şi să îi permită lui Juan Guaido să se autoproclame preşedinte ad interim. «Opoziţia avea de jucat o adevărată carte, şi a făcut-o», continuă politologul. În paralel, opozanţii au avut grijă să îşi asigure sprijinul unor ţări ca SUA sau Columbia, care l-au recunoscut imediat pe Juan Guaido ca preşedinte.

Ultimatum

În prezent s-a declanşat o probă de forţă. Nicolás Maduro încearcă fără încetare să preia controlul unei situaţii aflate acum în mâinile opoziţiei. Printre altele, el trebuie să răspundă ultimatumurilor venite din străinătate: şase ţări europene – Spania, Franţa, Germania, Regatul Unit, Portugalia, Olanda – i-au dat un ultimatum de opt zile pentru a convoca alegeri anticipate, dacă nu – îl vor recunoaşte pe Juan Guaido ca preşedinte. Ultimatumul expiră duminică.

(Autor: Michel De Grandi / Traducerea: Ruxandra Lambru)

Foto: Nicolás Maduro alături de lideri ai armatei / Sursa: Facebook