Criza forței de muncă/ Director de companie HR: Suntem o țară în pericol de dispariție/ Numeroase multinaționale decid să nu investească în România, nu pot găsi personal/ La ce soluții apelează oamenii de afaceri români

Situaţia economică care biciuie Europa de Est a obligat profesioniştii, cercetătorii şi experţii să îşi abandoneze ţările pentru a pleca în Occident, ceea ce lasă companiile fără personal şi întârzie investiţiile, scrie DPA, citată de Rador, într-o amplă analiză asupra regiunii, care include situația din România.

Antreprenorii, experţii şi politicienii din ţările balcanice ale Uniunii Europene sunt îngrijoraţi de plecarea tinerilor cu pregătire, către destinaţii cu aşteptări salariale mai bune, precum Germania, Italia sau Spania, şi constată că este din ce în ce mai dificil să acopere posturile calificate.

„Suntem o ţară în pericol de dispariţie „, a comentat Marian Hanganu, directorul companiei româneşti de recrutare de personal, Colorful, şi a regretat că emigrarea în masă afectează astfel unul dintre cei mai săraci membri ai UE.

„Din cauza acestui fenomen, multe companii multinaţionale decid să nu investească în România, fiindcă nu pot găsi personal”, a spus el. Guvernul român estimează la peste două milioane numărul românilor aflaţi în străinătate, în mare parte în Spania şi Italia.

Situaţia este similară în Bulgaria. „Contracte sunt reziliate, comenzi sunt anulate, deoarece există un deficit de forţă de muncă”, a declarat ministrul bulgar al Economiei, Emil Karanikolov. Peste 700.000 de bulgari locuiesc în alte ţări ale UE, conform cifrelor oficiale.

În plus, un număr de 230.000 de croaţi au emigrat către alţi membri ai Uniunii Europene, între 2013 şi 2016, potrivit unui studiu realizat de Banca Naţională a Croaţiei. Această cifră reprezintă o rată anuală de emigrare de 2% din populaţie.

În Grecia, pe de altă parte, aproximativ 400.000 de oameni, în mare parte tineri, au urmat calea europeană, de la izbucnirea crizei financiare care a afectat ţara în 2010, conform datelor culese de sindicate.

În Ungaria, considerată una dintre cele mai dezvoltate ţări din regiune, criza economică globală din 2008 a generat şi un val de emigrare care s-a intensificat începând cu 2010, arată într-un studiu sociologul Agnes Hars. Între 2010 şi 2017, peste 200.000 de maghiari între 20 şi 65 de ani au părăsit ţara, într-un moment care coincide cu mandatul de premier al naţionalistului Viktor Orban.

Pentru românca Cristina Mihu, decizia de a pleca în Germania nu a fost dificilă. A învăţat limba germană ca a doua limbă străină la o şcoală din Deva, din Transilvania.

A studiat Medicina la Timişoara şi a făcut trei stagii în clinici din Italia, Spania şi Germania.”Am vrut să câştig experienţă internaţională”, a spus specialista în medicină internă, în vârstă de 32 de ani, care lucrează la Spitalul General din Nürnberg, unde locuieşte de şase ani.

Pe lângă salariul mai bun, corupţia din sistemul de sănătate din România a ajutat-o să se decidă.

Lipsesc experţii

Lipsa medicilor şi a asistentelor în sud-estul Europei este generalizată. În micul oraş ungar Szolnok, un pavilion pentru tratamentul bolilor infecţioase a fost închis temporar din cauza lipsei de personal medical şi de asistente medicale, ceva deja obişnuit.

Spitalul regional din oraşul românesc Tulcea, în Delta Dunării, a rămas fără anestezişti, deoarece din cei trei pe care conta, doi au demisionat şi unul s-a îmbolnăvit.

Soluţii alternative

Oamenii de afaceri români îşi propun să recruteze angajaţi din Asia, pentru a reduce penuria de personal. Guvernul a stabilit o cotă de 20.000 de lucrători din ţări din afara UE.

Această cotă ar fi doar o „picătură într-un ocean”, deoarece în România este nevoie de cel puţin 300.000 de lucrători. Continuitatea lucrătorilor asiatici eşuează frecvent din cauza climei şi a mâncării din România, a spus Andreea Tartacan, angajată a lui Hanganu.

„Acum încercăm să angajăm lucrători din Tadjikistan, în special pentru sectorul construcţiilor. Probabil sunt mai puternici decât vietnamezii, pentru că provin din stepă”, a adăugat experta.

De asemenea, Bulgaria oferă locuri de muncă lucrătorilor străini. Personalul din servicii din staţiunile de la Marea Neagră provine din Ucraina, Belarus şi Moldova.

De asemenea, politica occidentală încurajează emigrarea. Într-un Kosovo măcinat de sărăcie, ministrul german al Sănătăţii, Jens Spahn, a vizitat un centru specializat specializat în formarea personalului de asistenţă medicală pentru a lucra în Germania.

Renumita şcoală germană din Prizren, din Kosovo, este, de asemenea, o trambulină pentru emigrare. În fiecare an, instituţia oferă 30 de contracte de pregătire absolvenţilor săi din liceu. Foarte puţini se întorc în ţara lor după terminarea studiilor în Germania.

Sursa: DPA/ Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia