Criza gazelor s-ar putea agrava anul viitor în Europa, după folosirea rezervelor în iarnă (şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie)

Europa s-ar putea confrunta cu o criză energetică şi mai acută anul viitor, după ce va utiliza rezervele de gaze naturale pentru a trece de frigul acestei ierni, a declarat miercuri şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), în timp ce UE caută modalităţi de a atenua criza, transmite Reuters, citată de News.ro.

Ţările europene au umplut rezervoarele de stocare la aproximativ 90% din capacitatea lor, după ce Rusia a tăiat livrările de gaze ca răspuns la sancţiunile occidentale impuse în urma invaziei sale în Ucraina.

Preţurile gazelor, care au crescut în lunile de după invazia din februarie, s-au retras. Dar acest lucru ar putea fi de scurtă durată, deoarece ţările concurează pentru a cumpăra gaze naturale lichefiate (GNL) şi alte alternative la livrările de gaze prin conductele ruseşti.

Pentru a ajuta la combaterea crizei, Uniunea Europeană ia în considerare un plafon al preţului gazelor, o problemă care a divizat blocul de 27 de naţiuni, deoarece unele ţări se tem că ar putea îngreuna asigurarea aprovizionării.

”Cu depozitele de gaze pline în proporţie de aproape de 90%, Europa va supravieţui iernii viitoare cu doar câteva vânătăi, atâta timp cât nu vor exista surprize politice sau tehnice”, a declarat Fatih Birol, director general al AIE.

Adevăratele provocări cu care se confruntă Europa, care în trecut se baza pe Rusia pentru aproximativ 40% din gazele sale naturale, vor începe în februarie sau martie, când depozitele trebuie reumplute, după ce cererea mare din timpul iernii le va epuizat= la 25%-30%.

”Iarna aceasta este dificilă, dar iarna viitoare poate fi foarte dificilă”, a spus Birol jurnaliştilor din Finlanda.

Guvernele europene au luat măsuri pentru a proteja consumatorii de impactul preţurilor mai mari şi, miercuri, Germania a declarat că va subvenţiona facturile pentru energie de anul viitor plătind puţin sub 13 miliarde de euro pentru tarifele de utilizare percepute de cele patru companii care gestionează reţele de transport de înaltă tensiune.

Tarifele fac parte din facturile de energie electrică, reprezentând aproximativ 10% din costurile totale pentru clienţii cu amănuntul şi o treime pentru companiile industriale din sectoare precum oţelul sau produsele chimice.

Intervenţia Berlinului stabilizează tarifele, care altfel ar fi crescut de trei ori, având în vedere preţurile angro mari ale energiei şi costurile operaţionale în creştere ale operatorilor de rţele, a declarat ministrul german al economiei, Robert Habeck.

Până la izbucnirea războiului din Ucraina, la sfârşitul lunii februarie, conducta Nord Stream 1 de sub Marea Baltică, care se întinde din Rusia până în Germania, a fost una dintre principalele surse de gaze ale Europei de Vest.

Nord Stream 1 cuprinde două conducte separate, la fel ca şi Nord Stream 2, care a fost umplut cu gaze, dar nu i s-a permis niciodată să livreze în Europa, deoarece Germania a suspendat autorizaţia chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie.

Trei dintre cele patru conducte au fost dezactivate de ceea ce Occidentul şi Rusia spun că a fost sabotaj care a cauzat scurgeri uriaşe, iar autorităţile daneze au spus că a patra a fost depresurizată marţi.

Preşedintele Vladimir Putin a învinuit vineri Statele Unite şi pe aliaţii lor, acuzaţii respinse de Washington.

Rusia a condamnat ceea ce a numit teorii ”prosteşti” din Occident, potrivit cărora a sabotat conductele prin explozii, săptămâna trecută.

Kremlinul a declarat miercuri că Rusia trebuie să participe la investigaţiile asupra incidentelor, în timp ce unul dintre aliaţii lui Putin a spus că şi-a amintit de atacurile efectuate de Agenţia Centrală de Informaţii a SUA asupra infrastructurii petroliere din Nicaragua, în 1983.

La rândul ei, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că ţările UE trebuie să îşi îmbunătăţească protecţia infrastructurii critice prin efectuarea de teste de stres şi prin utilizarea supravegherii prin satelit, pentru a detecta potenţialele ameninţări.

Ea a vorbit în Parlamentul European înaintea reuniunii liderilor celor 27 de ţări UE, vineri, la Praga, când aceştia vor dezbate planul UE de plafonare a preţurilor.

Detaliile nu au fost încă elaborate, dar ideea are sprijinul majorităţii ţărilor care o văd ca pe o modalitate de a face faţă inflaţiei.

Cu toate acestea, s-a confruntat cu opoziţia din partea Germaniei, Danemarcei şi Ţărilor de Jos, care îşi exprimă îngrijorarea că va îngreuna asigurarea aprovizionării.

Von der Leyen a spus în discursul său că ţările ar trebui să înceapă, de asemenea, să cumpere gaze în comun pentru a evita ca statele membre ale UE să liciteze unele împotriva altora pe pieţele mondiale şi să ducă la preţuri şi mai mari.

Tensiunile anterioare de pe piaţa gazelor s-au diminuat, deoarece compania energetică rusă Gazprom a reluat miercuri exporturile de gaze către Italia prin Austria, după ce a rezolvat o problemă legată de garanţii care a dus la suspendarea livrărilor în weekend.

Cu toate acestea, viceprim-ministrul Alexander Novak a declarat miercuri că Rusia ar putea reduce producţia de petrol pentru a compensa efectele negative ale plafoanelor de preţ impuse de Occident din cauza acţiunilor Moscovei în Ucraina.

Planul de plafonare a preţurilor agreat de Grupul celor şapte naţiuni bogate ale lumii cere ţărilor participante să refuze asigurări, finanţări, serviciil de brokeraj, navigaţie şi alte servicii pentru mărfurile petroliere cu preţuri peste un plafonul de preţ pentru ţiţei şi produse petroliere, care nu a fost încă stabilit.