Criza politică din Bulgaria reprezintă o amenințare pentru viitoarea stabilitate a Uniunii Europene

Liderii europeni manifestă cel mai puțin interes vizavi de protestele din Bulgaria, pentru o reformă reală anticorupție, iar o astfel de tăcere va fi în detrimentul UE pe termen lung, se arată într-o analiză publicată de portalul bulgar Dnevnik.

Mii de oameni protestează pe străzile din Bulgaria în ultimele săptămâni, susținuți de compatrioții lor din străinătate, precum și online, prin petiții, în care se solicită demisia procurorului general bulgar, Ivan Gheșev, și a guvernului condus de premierul Boiko Borisov.

Cele mai mari proteste din Bulgaria, din 2013 încoace, nu cer doar demisii, ci și o schimbare sistematică pe trei fronturi: lupta împotriva corupției și a legăturilor celor de la putere cu mafia; reforme judiciare; și libertatea de exprimare. „UE sunteți orbi?”, e unul dintre sloganurile protestatarilor ce semnalează că problema este mai mare decât o simplă criză politică internă. Elocventă e și relocarea protestului bulgarilor la Berlin, în fața sediului Uniunii Creștin Democrate (CDU) a cancelarului Angela Merkel.

Având în vedere pandemia globală, dezbaterile despre planul de relansare a UE și provocările geopolitice devenite deja zilnice ale Chinei, Statelor Unite și ale altor puteri mari, protestele din Bulgaria pot părea un detaliu minor. Dar, ca de obicei, diavolul se ascunde în detalii, iar aceasta s-ar putea dovedi a fi o altă forță distructivă în UE, care poate dăuna proiectului european pe termen lung.

Liderii europeni trebuie să adopte o atitudine adecvată vizavi de protestele din Bulgaria. Iată de ce! Partidul de guvernământ, GERB, face parte din Partidul Popular European (PPE) în Parlamentul European. PPE s-a grăbit să își exprime sprijinul pentru guvernul bulgar, ca răspuns la demonstrații. „Grupul PPE sprijină pe deplin guvernul bulgar al lui Boiko Borisov în eforturile sale de a feri economia de efectele negative ale crizei COVID-19, în lupta împotriva corupției și în progresul procesului de aderare la zona euro”, a declarat liderul grupului, Manfred Weber, la 10 iulie, declație publicată pe site-ul PPE.

O astfel de afirmație este problematică, cel puțin pentru că este o altă „închidere a ochilor” în fața a ceea ce se întâmplă în Bulgaria, dar are și un sens mai larg. Astfel de declarații creează un sentiment de susținere externă pentru guvernul condus de GERB, pe care acesta o folosește pentru a demonstra sprijinul european în Bulgaria. Alegerile pentru Parlamentului European din mai 2019 au arătat că cetățenii europeni susțin în continuare proiectul european, dar de asemenea votează clar pentru schimbare. Atâta timp cât anumite partide fac parte din grupul PPE, acestea nu pot fi schimbarea pentru care au votat oamenii. Aceasta ar putea provoca nemulțumiri nu numai în rândul bulgarilor, ci și în rândul cetățenilor altor state membre. Atunci când liderii europeni nu adoptă o abordare adecvată vizavi de doleanțele oamenilor – pentru justiție, stat de drept și democrație în orice stat membru, acest lucru are un impact negativ asupra UE în ansamblu.

Criza politică din Bulgaria reprezintă o amenințare la adresa viitoarei stabilități a Uniunii Europene. Bulgaria tocmai a aderat la ERM II, anticamera zonei euro, iar stabilitatea politică din țară – bazată pe statul de drept, democrație, sistem judiciar funcțional și mecanisme eficiente anticorupție – este crucială pentru eventuala aderare la zona euro. Asigurarea reformelor care respectă aceste principii este un domeniu în care guvernul actual a eșuat în repetate rânduri. Bulgaria este țara UE cu cea mai mare rată de corupție, conform Transparency International; standardele democratice sunt rămase în urmă; și are un sistem judiciar aproape nefuncțional. Potrivit datelor Băncii Mondiale, investițiile străine directe în Bulgaria rămân o mică parte din PIB și progrese reale nu au fost înregistrate în cele trei cabinete ale lui Borisov, din 2009 până în prezent.

În afară de asta, creșterea PIB-ului Bulgariei în ultimii 10 ani a fost mai aproape de cea a țărilor din afara UE, cum ar fi Armenia, Albania și Macedonia de Nord: aproximativ 50%. Spre deosebire de aceste state, România vecină, care a aderat la UE la aceeași dată cu Bulgaria, se bucură de o creștere a PIB cu 202% în aceeași perioadă. În afară de asta, Bulgaria are cel mai mic salariu mediu din UE, puțin sub 690 de euro, rămânând chiar în urma țărilor din afara UE: Muntenegru – 785 de euro, Bosnia și Herțegovina – 741 de euro. Acest lucru ne poate indica faptul că fondurile UE de coeziune în Bulgaria au fost cel puțin prost gestionate

Ce înseamnă asta pentru UE? Vrea UE un stat membru sărac și corupt în zona euro și la un moment dat în spațiul Schengen? Puțin probabil. Dar este la fel de important să spunem că o ieșire ipotetică a Bulgariei din UE ar dăuna serios proiectului european.

Din punct de vedere al politicii externe, Bulgaria este granița externă a UE și din acest punct de vedere joacă un rol important în problemele legate de migrație, securitate, relațiile cu Turcia și relațiile cu Rusia și regiunea Mării Negre. Dacă Bulgaria nu reușește să abordeze în mod adecvat oricare dintre aceste provocări, acest lucru va fi resimțit rapid în alte părți ale Europei. În plus, Bulgaria se află într-o regiune complicată și riscul de a deveni un exemplu negativ pentru țările vecine din Balcanii de Vest în relațiile lor cu UE este unul real.

Lupta împotriva corupției din Bulgaria este legată de cererile îndelungate pentru transparență și responsabilitate privind modul de cheltuire a fondurilor UE în țară. Deși aceasta este o problemă pentru Bulgaria, în particular, dezvăluie încă o dată lipsa unui mecanism eficient de control al cheltuirii fondurilor europene la nivelul UE, precum și incapacitatea Bruxelles-ului de a apăra valorile europene în cadrul Uniunii. Contribuabilii germani, francezi și suedezi sunt interesați de modul în care sunt cheltuite impozitele lor în UE. Așadar, protestele anticorupție din Bulgaria și lupta societății civile bulgare pentru statul de drept și reformele democratice vizează pe toată lumea. O investigație a procurorului general european privind modul în care guvernul bulgar cheltuie fonduri UE este necesară atunci când Parchetul European (EPPO) va începe să funcționeze, la sfârșitul anului. Dar până atunci poate fi prea târziu.

La baza problemei stă poate sistemul judiciar din Bulgaria și, în particular, instituția procurorului general, care este un caz fără precedent în UE a unui sistem nefuncțional. De-a lungul anilor, o serie de scandaluri au pus în discuție independența acesteia. Societatea civilă din Bulgaria luptă de mult timp pentru reforma judiciară, inclusiv cea susținută de Uniunea Judecătorilor din Bulgaria în acest demers. Dar este puțin probabil să reușească fără sprijin la nivelul UE. Într-un raport de progres recent asupra Bulgariei și României, Comisia Europeană a făcut apel la Bulgaria „să introducă proceduri privind răspunderea procurorului general, inclusiv păstrarea independenței judiciare”. În afară de faptul că apreciază progresele în reforma judiciară, lupta împotriva corupției și lupta împotriva criminalității organizate prin Mecanismul de cooperare și verificare (MCV), UE trebuie să ia o poziție mai fermă față de Bulgaria și să insiste asupra unor progrese mai mari după mai mult de 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

În ceea ce privește libertatea de exprimare, comparativ cu alte state membre ale UE, Clasamentul mondial privind libertatea de exprimare din 2020, poziționează Bulgaria pe locul 111, cu mult în spatele tuturor celorlalte țări membre UE, dar și în spatele multor țări africane și asiatice. Pentru a-l parafraza pe Gabriel Garcia Marquez: „UE avansează cu viteza cea mai mică”. Rămânerea în urmă a Bulgariei în privința unor probleme-cheie precum libertatea de exprimare, statul de drept și un sistem judiciar independent este în detrimentul UE în ansamblu.

Lipsa de implicare a UE și tăcerea constantă a liderilor europeni față de situația din Bulgaria pot duce la o înstrăinare și mai mare și la eurocepticism în rândul tinerilor cetățeni din Bulgaria (dar nu numai), unde încrederea în instituțiile de la Bruxelles este în mod tradițional mai mare decât în guvernul național și una dintre cele mai mari din UE. Dar acest lucru nu este un dat.

Puțin probabil ca trezirea societății civile din Bulgaria va fi suficientă pentru schimbarea cerută și necesară. Dacă liderii europeni nu exprimă acum un sprijin clar pentru statul de drept, democrația și reforma judiciară în Bulgaria, s-ar putea ca mai târziu să nu existe nicio șansă ca Bulgaria să fie un stat membru proeuropean.

Sursa: Dnevnik / Autoarea analizei, Denitsa Yotova, este coordonatorul Programului african al Consiliului European pentru Relații Externe. Textul, care în original este în limba engleză, este intitulat „De ce protestele anticorupție din Bulgaria sunt importante pentru UE” / Traducerea: Mirela Petrescu (Rador)