Criză politică în Albania: După ce s-a retras din Parlament, opoziția a boicotat și alegerile locale

Alegerile locale ce s-au desfăşurat duminică în Albania sunt orice altceva numai pluraliste nu, notează publicația Naftempooriki, preluată de Rador.

Alianţa electorală a opoziţiei sub conducerea Partidului Democrat (PD), din familia Partidului Popular European, a boicotat aceste alegeri. De patru luni de zile opoziţia face presiuni virulente pentru alegerile parlamentare anticipate, suspendându-şi activitatea parlamentară la nivel naţional. De atunci partidele de opoziţie ies împreună cu susţinătorii lor pe străzi pentru a protesta. Potrivit ultimului sondaj, opoziţia ar obţine 48% din preferinţele de vot.

Din această perspectivă, cetăţenii şi analiştii consideră cruciale aceste alegeri locale pentru mesajele politice pe care le vor transmite guvernului socialist. Din cauza boicotului electoral, nu există candidaţi ai opoziţiei pe liste.

Boicotul se înscrie într-un cadru mai larg de tensiuni

UE şi SUA critică acest boicot, precum şi retragerea parlamentarilor opoziţiei din parlament. Atât UE, cât şi SUA recunosc guvernul condus de Edi Rama, al cărui partid socialist  a câştigat alegerile în anul 2017, iar UE în mod special consideră contraproductivă atitudinea opoziţiei într-o perioadă în care trebuie realizate reforme în vederea începerii negocierilor de aderare. Atât UE, cât şi SUA au subliniat în mod repetat că aceste practici pun în pericol democraţia.

Opoziţia albaneză s-a retras din parlamentul ţării întrucât acuză guvernul Rama de corupţie şi de fraudarea alegerilor din 2017, precum şi de încercarea de a cumpăra voturi. Opoziţia cere în bloc demisia lui Rama şi organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Rama respinge însă această posibilitate, precum şi acuzaţiile care îi sunt aduse. Opoziţia invocă mesaje înregistrate care generează suspiciuni cu privire la cumpărarea de voturi. Opoziţia vorbeşte despre dovezi, în timp ce guvernul consideră controversatele mesaje care au ieşit la lumină doar nişte elemente care trebuie probate. Premierul ţării acuză opoziţia de şantaj şi intenţionează să intenteze o acţiune împotriva revistei germane Bild care a dezvăluit mesajele respective.

Criză politică şi constituţională

În acelaşi timp, Albania se confruntă şi cu o criză constituţională. De câteva luni, Curtea Constituţională nu mai funcţionează în realitate. În linii mari, acest lucru se datorează noului sistem de examene pentru judecători şi procurori generali ce a fost aplicat pe baza unei recomandări europene şi care la început a fost foarte lăudat în ţară. Între timp, la o confuzie şi mai mare a dus decizia preşedintelui ţării Ilir Meta de a amâna data alegerilor locale programate pentru 30 iunie. Însă Comisia Electorală a Albaniei a apreciat că hotărârea lui Meta depăşeşte atribuţiile acestuia şi că acesta nu are nicio competenţă de a realiza o astfel de modificare a datei alegerilor locale. Meta a invocat motive de securitate naţională şi de evitare a polarizării în societate. O serie de specialişti, dar şi Partidul Socialist caracterizează drept neconstituţională acţiunea preşedintelui, iar parlamentul analizează posibilitatea suspendării lui.

În contextul unui climat atât de polarizat, mulţi se tem de noi tensiuni în Albania. În ultimele zile, multe secţii de votare au fost incendiate. Opoziţia dorea să împiedice în orice mod aceste alegeri, în timp ce pentru mobilizarea oamenilor au fost constituite chiar şi comitete locale excepţionale de cetăţeni pentru „protejarea democraţiei”. Însă zarurile au fost aruncate, iar alegerile locale s-au desfăşurat până la urmă. UE şi SUA cer reînceperea imediată a funcţionării Curţii Constituţionale pentru a se restabili mai întâi legalitatea instituţională în ţară. Acest lucru ar putea deschide calea pentru reîntoarcerea opoziţiei în parlament.

Traducerea: Carolina Ciulu

Foto: Protest antiguvernamental în Albania