Criza refugiaților din Germania: Cinci ani de „Vom reuși!” în cifre

De unde vin acești oameni? Au ei o bună pregătire profesională? Vor găsi locuri de muncă, locuințe? Sunt întrebări care au fost intens dezbătute în Germania din toamna lui 2015, când în țară au intrat într-un timp scurt foarte mulți refugiați, se arată într-o analiză Deutsche Welle.

Astăzi, cinci ani mai târziu, dezbaterea în jurul celebrei propoziții rostite de Angela Merkel – Wir schaffen das! (Vom reuși!) – se poartă tot cu un puternic caracter emoțional. Dar nu mai trebuie să argumentăm acum cu temeri și presupuneri, deoarece avem la dispoziție, după acești cinci ani, datele și cifrele concrete legate de prezența refugiaților în Germania și integrarea lor aici.

Clar este faptul că, după punctul culminant din 2015, numărul solicitanților de azil în Republica Federală a scăzut permanent și semnificativ. În total, în plină criză a refugiaților, aproape un milion de oameni solicitaseră azil în Germania. Cei mai mulți veneau din Siria, Afganistan și Irak. Adică din țări marcate masiv de război și teroare, unde viața de zi cu zi era extrem de periculoasă.

Nu toți solicitanții au și primit azilul. Dar la vremea maximei crize, în toamna lui 2015, numărul cererilor de azil aprobate a fost deosebit de ridicat. Se explică probabil prin faptul că foarte mulți dintre cei care au depus atunci cereri de azil veneau din Siria, unde războiul era în toi.

Are Germania nevoie de refugiați pentru a acoperi deficitul de forță de muncă calificată cu care se confruntă? Sau sunt refugiații o povară prea mare pentru bugetele de asigurări sociale din Republica Federală? Și aceste chestiuni sunt controversate, iar părerile germanilor sunt împărțite.

În timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) a respins primirea de refugiați, invocând și motivul costurilor generate de aceștia, alte partide din Bundestag și asociațiile patronale au subliniat importanța refugiaților pentru piața muncii.

Astăzi este evident: o mare parte din azilanții veniți în Germania au nevoie întâi de pregătire profesională pentru a putea găsi un loc de muncă aici. În funcție de țara de proveniență, nivelul educației lor diferă semnificativ.

Lipsa pregătirii profesionale adecvate și a cunoștințelor de limba germană au fost motivele pentru care, inițial, accesul refugiaților pe piața germană a muncii a fost atât de dificil.

Între timp, două treimi din persoanele din afara UE care trăiesc în Germania și au vârsta necesară pentru a lucra au și găsit un loc de muncă. Totuși, acest procentaj rămâne mai scăzut decât înainte de 2015. Ceea ce arată că în acest domeniu mai sunt multe de făcut pentru integrarea refugiaților.

Ceva s-a rezolvat când vine vorba de locuințe. Mulți dintre cei care în 2016 se aflau încă în centre speciale pentru refugiați au găsit între timp o locuință. Indiferent dacă este vorba de locuri de muncă, locuințe sau teme precum criminalitatea, la cinci ani după celebrele cuvinte ale cancelarei Merkel, Germania rămâne divizată în chestiunea refugiaților. Din 2015 încoace, numărul germanilor care se opun primirii de refugiați a crescut.

Astăzi, doar 11% dintre germani susțin preluarea de și mai mulți refugiați. Acest scepticism sporit devine evident atunci când oamenii sunt întrebați dacă sprijină politica Angelei Merkel privind refugiații. Majoritatea respinge această politică azi. În plus: mulți dintre cei care au susținut odinioară îndemnul lui Merkel „Vom reuși” nu mai sunt azi convinși de aceste cuvinte.

În timp ce multe date creionează o imagine pozitivă a integrării, încrederea populației în reușita politicii de integrare a Angelei Merkel a scăzut și mai mult la cinci ani de la debutul crizei refugiaților. Un bilanț amestecat deci pentru politica privind refugiații a șefei executivului de la Berlin.

Image by ptra from Pixabay