Criza statului în genunchi. Cum a fost lăsat Drulă singur de protectorii sindicaliștilor – afaceriști

Vineri, statul român a fost îngenuncheat de o ceată de briganzi care a capturat metroul, o infrastructură critică. În locul unui ultimatum ferm de la premier, ministrul de Interne ori prefect, guvernul a privit neputincios o zi întreagă cum zeci de mii de bucureșteni s-au înghesuit, în plină pandemie, în autobuzele supraaglomerate. Pe fondul paraliziei colegilor săi, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a fost perceput ca omul-forte care restabilește forța și prestigiul statului.

• Să recapitulăm faptele. Câteva sute de sindicaliști conduși de Ion Rădoi au blocat șinele de metrou vineri dimineață, de la ora 5. Complet ilegal, încălcând toate legile, fără nici o revendicare în primele ore. Miile de angajați Metrorex nu au putut să pornească trenurile, zeci de mii de călători au întârziat la job. Ministrul Drulă a emis un ultimatum și a anunțat că nu va negocia cu cei care au blocat metroul. Deși orele treceau, acțiunea ilegală se prelungea, guvernul și Ministerul de Interne nu au făcut nici un pas pentru deblocarea infrastructurii critice. La ora 16.00, Drulă a ieșit și a cerut autorităților de ordine publică să intervină. Adică ministrului de Interne, Lucian Bode, fostul ministru al Transporturilor care a închis ochii în mandatul trecut la afacerea spațiilor comerciale din metrou, miza acestei acțiuni fără precedent. Nimic nu s-a întâmplat, iar situația a fost deblocată abia seara, de prefectul Capitalei.

Practic, Drulă a fost lăsat singur de statul român în confruntarea cu exponenții vechii lumi, sindicaliștii lui Rădoi care s-au înțeles pe un contract păgubos pentru stat cu toți miniștrii Transporturilor din ultimii 20 de ani. Un contract care doar în 2019 a adus profituri la vedere de 6 milioane de lei pentru firma sindicaliștilor, dar din care nimeni nu știe câți bani negri, colectați la sacoșă de la magazinele din subteran, s-au scurs și spre lumea politică.

La fel ca Băsescu în anii 2000, când a început dărâmarea tarabelor insalubre din București, Drulă a declanșat conștient un război cu inamici puternici – la vedere sau subterani. Membru al unui guvern fără mari luptători politici, exponent al unui partid perceput ca populat cu ”tocilari”, Cătălin Drulă a transmis un vineri un mesaj de forță. A fost singurul exponent al statului care și-a respectat fișa jobului.

Mesajul lui nu a fost adresat doar sindicaliștilor, pentru că aceștia au avut parteneri politici în afacerea cu spațiile comerciale. Drulă le-a vorbit printre rânduri lui Bode, lui Ludovic Orban – foști miniștri ai Transporturilor care au tolerat situația și care acum, în confruntarea de vineri, l-au lăsat singur. Drulă și-a făcut treaba în interiorul atribuțiilor: a denunțat contractul și a cerut evacuarea spațiilor. Mai departe, eliberarea liniilor de tren era treaba autorităților de forță, nu a lui.

Reversul medaliei e că nu poate da înapoi din acest război cu sindicaliștii. Orice renunțare, orice ezitare a colegilor care trebuie să restabilească ordinea publică (prefectul Capitalei ori ministrul Internelor), orice prelungire a crizei de la metrou îl va fragiliza și va distruge rapid capitalul de imagine și încredere câștigat vineri. Așa a pățit Stelian Ion, care a pornit rapid confruntarea cu ”lumea veche” pentru desființarea SIIJ, dar a sfârșit prin a accepta un compromis care i-a ciobit serios imaginea.

Dar Drulă a construit în timp, din prima zi a mandatului, un deznodământ favorabil pentru el. ”Mafia” din Metrorex a fost ținta lui de la început, dintr-un motiv simplu: compania consumă o parte importantă din bugetul ministerului, e o piatră de moară și împiedică multe investiții ce ar putea fi făcute cu acei bani. Drulă a vorbit constant atât public, cât și în guvern despre problema pusă de sindicatul lui Ion Rădoi, care drenează practic veniturile Metrorex. A trimis Corpul de control, a făcut publice creșterile abuzive de salarii, a indicat sporurile ilegale, a dezvăluit dedesubturile afacerilor lui Rădoi cu activele statului.

Pe scurt, s-a asigurat că a câștigat apriori războiul mediatic cu sindicalistul Rădoi, pe care nu îl susțin nici măcar televiziunile apropiate de PSD.

Retorica folosită de Drulă – ”nabab”, ”mafie”, ”lider de cartel” nu lasă loc de întors, de negociere. Relevant pentru imaginea proiectată de Drulă e și momentul în care, în fața camerelor de luat vederi, i-a adresat un mesaj direct lui Ion Rădoi. Și-a dat masca joc, pentru un efect mai puternic, și a lansat următoarea amenințare: ”Spun foarte clar: Rădoi, s-a terminat. Ce ai făcut zeci de ani nu mai merge”.

Drulă nu e la prima operațiune de tip blitz. În USR e cunoscut drept un dur, un politician cu stomac, iar la negocierile pentru construirea guvernului și pentru bugetul 2021 le-a scos peri albi partenerilor de la PNL și UDMR. A întors masa la împărțirea portofoliilor și a funcțiilor de conducere, a provocat furia unor lideri vechi cu insistența pentru bani de investiții. Și la numirile în funcții la companiile de stat a intrat în conflict cu colegi de coaliție. El a făcut timp de aproape patru ani o școală dură, unde a învățat de la veteranii parlamentului cum se negociază și se încheie o înțelegere politică: a fost șeful grupului deputaților USR. Având câteva zeci de voturi în buzunar, a negociat zilnic cu liberali, cu PSD-iști, cu UDMR-iști, le-a învățat stilul și vulnerabilitățile.

Răboiul declanșat cu sindicatele e, de fapt, un conflict fățiș cu lumea veche a politicii. E o nouă falie în interiorul coaliției, unde liberalii sunt mult mai acomodați cu afacerile a la Rădoi. Paralizia de vineri a ministrului de Interne și a guvernului indică deranjul produs. E fără precedent ca statul să asiste nepăsător la blocarea timp de o zi a unei infrastructuri critice.

Intransigența lui Drulă la adresa afacerilor de la Metrou se va întoarce rapid împotriva lui dacă va avea un dublu standard într-un alt caz similar, cu oamenii numiți de el, dacă va face vreun pas înapoi sau dacă guvernul nu-l va susține până la capăt. Dacă talciocul construit de Rădoi în subteranele Bucureștiului rămâne neatins, Drulă va fi pierdut cea mai importantă bătălie a carierei politice. Dacă îi iese însă mișcarea, el se transformă într-unul dintre actorii de prim-rang din USR PLUS și din guvern, în antiteză cu politicienii lumii vechi, tovarășii lui Rădoi.