Criza turismului avantajează țările mari, precum Germania și Marea Britanie. Daune pentru statele mici – Grecia, Portugalia și Croația

Care este impactul pe care îl are şi îl va avea Covid 19 asupra turismului de vară în Europa? Și ce consecințe vor exista asupra economiilor diferitelor țări? Răspunzând la aceste întrebări, ținând cont de datele din prima parte a sezonului, analiștii de la Citigroup precizează că ţările care vor avea cele mai mari daune vor fi Grecia, Portugalia și Croația, în timp ce Germania și Marea Britanie vor beneficia de pe urma aceastei situaţii. Italia se află la mijloc şi ar putea limita daunele mult mai bine decât Spania.

„Speranțele unei recuperări a turismului la sfârşitul verii vor fi spulberate, deoarece noile focare locale ale virusului duc la restricții în mișcările transfrontaliere – explică Citi – iar cel mai mult vor suferi economiile mici cu un excedent mare de servicii turistice internaționale, cum ar fi Grecia și Portugalia, în timp ce economiile mai mari, cu deficit în “travel trade”, cum ar fi Germania și Marea Britanie, vor beneficia, deoarece „mulți rezidenți își vor petrece vacanța în propriile țări”.

Impactul limitărilor asupra călătoriilor internaționale – limitări cauzate de restricțiile impuse de guverne sau de disponibilitățile limitate ale mijloacelor de transport (sau pur și simplu de frica de a întâmpina dificultăți în timpul deplasării) – va avea un impact diferit de la ţară la ţară, confirmând încă o dată asimetria șocului covid. Din două motive principale. „În primul rând, datorită ponderii diferite a turismului asupra PIB-ului diferitelor țări. Luând în considerare numai impactul direct al sectorului asupra economiilor, turismul cântărește 7-8% din valoarea adăugată în Grecia și Portugalia, comparativ cu procentul de 4% din Franța și Germania (conform datelor Eurostat’s Tourism Satellite Accounts)”. Diferența este mult mai amplă dacă înțelegem și efectele indirecte ale turismului asupra economiei, care ridică „ponderea sectorului până la 20% în Grecia (și 25% din totalul ocupării forței de muncă), însă la doar mai puțin de 10% în Franța”.

Al doilea motiv constă în ponderea diferită a consumului extern de servicii turistice în comparație cu consumul intern. „În economiile mici precum Grecia, Portugalia și Croația – se arată în raportul Citi – turiștii străini reprezintă aproape în întregime consumul de servicii turistice din cele trei țări. Chiar și o reducere mică a cheltuielilor acestora are efecte semnificative asupra consumului intern. În timp ce faptul că germanii și britanicii rămân să-și petreacă vacanța în propriile țări are un impact pozitiv asupra consumului intern din Germania și din Marea Britanie”.

În acest context, Italia și Spania se află într-o situație intermediară. În ambele țări, turismul valorează aproximativ 15% din PIB, scriu analiștii Citi, „dar rezidenții reprezintă o parte importantă din cheltuielile turistice. Prin urmare, este probabil ca o parte din pierderile rezultate din restricțiile de călătorie în străinătate să se transforme în cheltuieli interne. Și din acest punct de vedere, Italia stă mai bine decât Spania”.

O demonstrație în acest sens vine din datele privind balanța comercială europeană în cadrul serviciilor turistice. „Pentru țările cu un echilibru turistic substanțial echilibrat, impactul net va fi modest – concluzionează Citi – însă Italia ar putea limita mai bine daunele decât Spania. În 2019, turiștii străini au cheltuit echivalentul a 2,5% din PIB, în timp ce ponderea cheltuită de italieni peste hotare a fost de 1,5% din PIB, în timp ce în Spania, turiștii străini au cheltuit 6% din PIB-ul iberic, în timp ce spaniolii au cheltuit în străinătate doar 2% din PIB”.

Sursa: Il Sole 24 Ore / Articol de Alessandro Graziani / Traducerea Cătălina Păunel (Rador)

Image by David Mark from Pixabay