Crizele succesive au împărțit alegătorii europeni în cinci „triburi” (sondaj)

Alegătorii europeni nu mai sunt împărțiți în tabere de stânga sau de dreapta, pro sau contra UE, sugerează un sondaj, ci în cinci “triburi” distincte ale căror preocupări conflictuale vor domina probabil aproape 20 de alegeri de pe continent în acest an, potrivit The Guardian.

Sondajul sugerează că alegerile europarlamentare și naționale din 2024 se vor lupta pe atitudinile față de cinci crize majore care au afectat viața alegătorilor în ultimii ani: urgența climatică, criza migrației din 2015, turbulențele economice globale, războiul din Ucraina și Covid.

Autorii raportului susțin că toate aceste cinci crize „au fost resimțite în întreaga Europă, deși cu intensități diferite în diferite colțuri ale continentului; au fost resimțite ca o amenințare existențială de mulți europeni; au afectat în mod dramatic politicile guvernamentale – și nu s-au încheiat nici pe departe”.

Mark Leonard, coautor al studiului, a declarat: „În 2019, lupta centrală a fost între populiștii care doreau să întoarcă spatele integrării europene și partidele mainstream care doreau să salveze proiectul european de Brexit și Trump”.

„De data aceasta, va fi o competiție între temerile concurente legate de creșterea temperaturilor, imigrație, inflație și conflicte militare”, a declarat Leonard, directorul thinktank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR), cu sediul la Berlin.

Ivan Krastev, de la Centrul pentru Strategii Liberale din Sofia, Bulgaria, a declarat că studiul a arătat că, în ceea ce privește modul în care văd UE, cetățenii „se îndepărtează de legăturile ideologice de dreapta și de stânga”, fiind în schimb influențați mai mult de opiniile lor cu privire la aceste crize.

Raportul, intitulat „A Crisis of One’s Own: the Politics of Trauma in Europe’s Election Year” (O criză proprie: politica traumei în anul electoral european), sugerează că partidele politice tradiționale ar putea avea dificultăți în a mobiliza alegătorii pe teme precum viitorul proiectului european, sugerând, în schimb, că ar trebui să „examineze și să propună soluții” pentru cele mai urgente preocupări ale alegătorilor.

În general, potrivit autorilor raportului, criza climatică și imigrația se vor dovedi a fi cele mai mari surse de mobilizare în campaniile electorale care se vor desfășura în întreaga Europă în 2024 – așa cum au fost în scrutinul parlamentar olandez din noiembrie.

Alegătorii olandezi au plasat în pe primul loc Partidul Libertății (PVV) al lui Geert Wilders, antiimigrație, în timp ce alianța ecologistă Green-Labour, condusă de fostul vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, s-a clasat pe locul al doilea.

„Lupta dintre aceste două „triburi” este (…) o ciocnire a două „rebeliuni ale extincției”, au declarat autorii. „Activiștii pentru climă se tem de dispariția vieții umane și a altor vieți; activiștii anti-migrație se tem de dispariția națiunilor și a identității lor culturale”.

Alegătorii care consideră că imigrația este cea mai mare criză susțin mai ales partidele de dreapta, cum ar fi RN din Franța sau Alternative für Deutschland (AfD) din Germania; cei care dau prioritate climei tind să sprijine partidele verzi sau de stânga, cum ar fi socialiștii din Spania sau Stânga din Polonia.

Potrivit autorilor, una dintre primele consecințe politice ale acestei situații a fost „europenizarea” migrației, deoarece UE a încercat să liniștească îngrijorările alegătorilor, și, în același timp, „renaționalizarea” de către cei de dreapta a dezbaterii privind încetinirea încălzirii globale.

Pe lângă alegerile pentru Parlamentul European, care vor avea loc în iunie, alegătorii din 15 țări europene – inclusiv Portugalia, Belgia, Austria, Croația, Lituania și Regatul Unit – vor merge la urne în acest an în cadrul scrutinului parlamentar național și prezidențial.

Sondajul – realizat în nouă state membre ale UE, care reprezintă 75% din populația blocului, plus Marea Britanie și Elveția – a sugerat că 73,4 milioane de alegători europeni consideră că urgența climatică este cea mai importantă criză care le afectează viitorul.

Aproape la fel de mulți (72,8 milioane) au considerat că Covid – care a expus vulnerabilitatea sistemelor naționale de sănătate, cu consecințe economice majore – a fost cea mai importantă, în timp ce 69,3 milioane au spus că turbulențele economice globale au fost principala lor preocupare, 58,2 milioane au optat pentru imigrație, 49 de milioane pentru invazia Rusiei în Ucraina, iar 46,4 milioane nu au ales niciuna dintre cele cinci variante.

Cu toate acestea, studiul a constatat că aceste „triburi” de alegători nu au fost distribuite în mod egal nici din punct de vedere geografic, nici în funcție de vârstă sau de educație. Alegătorii din Germania, de exemplu, au considerat că imigrația a fost cea mai transformatoare criză (31%), în timp ce în Franța a fost vorba de schimbările climatice (27%).

În Italia și Portugalia, ambele țări grav afectate de prăbușirea financiară din 2008 și de criza care a urmat în zona euro, 34% dintre respondenți au declarat că turbulențele economice la nivel mondial și creșterea costului vieții sunt principalele lor preocupări.

Între timp, temerile legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei au fost cele mai mari în țările cele mai apropiate de conflict: respondenții din Estonia (40%), Polonia (31%) și Danemarca (29%) au considerat-o drept cea mai importantă criză, față de 7% în Franța și Italia și 6% în Spania și Marea Britanie.

În ceea ce privește generațiile, criza climatică a ocupat primul loc în rândul tinerilor, 24% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând-o cea mai importantă problemă pentru viitorul lor. Acest grup de vârstă a considerat, de asemenea, că imigrația este cea mai puțin importantă preocupare (9%).

Generațiile mai în vârstă au fost cele mai îngrijorate de imigrație ca problemă vitală, 13% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând-o cea mai mare preocupare a lor. În rândul alegătorilor cu un nivel de educație ridicat, criza climatică a fost principala preocupare (22%).

Pentru susținătorii partidelor de extremă-dreapta din țările în care acestea nu sunt la putere, imigrația a fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul, de exemplu Reconquête (76%) în Franța, AfD în Germania (66%) și Reform în Marea Britanie (63%).

Cu toate acestea, în țările în care extrema dreaptă se află la guvernare, cum ar fi Italia, doar 10% dintre respondenți au declarat că imigrația este cea mai mare preocupare a lor, inclusiv doar 17% dintre alegătorii aliniați la partidul Frații Italiei al premierului Italiei, Giorgia Meloni.

Alegerile europarlamentare din 2024 ar fi „mai degrabă despre proiecții decât despre proiecte”, au declarat autorii studiului.

„Alegerile europene nu vor fi doar o competiție între stânga și dreapta – și între eurosceptici și proeuropeni – ci și o bătălie pentru supremație între diferitele triburi (…) din Europa”.