Croația nu va mai fi o destinație de vacanță low-cost. Cum s-au schimbat prețurile după introducerea monedei euro

Croația nu va mai fi o destinație de vacanță low-cost. Introducerea monedei euro în ultima țară din Uniunea Europeană care a aderat la Zona Euro confirmă că moneda unică reprezintă o adevărată afacere pentru comercianți, care – cu scuza rotunjirii – dublează prețurile bunurilor de larg consum în mod nejustificat față de rata reală de conversie, arată Il Messaggero, citat de Rador.

Aşa că cei care ies pe minus, sunt consumatorii. O poveste care s-a văzut deja și în Italia. Pentru guvernul condus de Andrej Plenkovic situaţia este o adevărată ”înșelătorie” în timp ce trebuie să facă față unei situații complexe pe frontul inflației. Prin decizia Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 12 iulie 2022, Rata de conversie a fost stabilită la 7,53450 kuna croată per euro , numai că ”unii dintre actori se comportă în mod fraudulos, crescând prețurile și dăunând intereselor propriilor cetățeni și economiei”, a atacat prim-ministru croat.

Pentru a înțelege nivelul creșterilor preţurilor este suficient să facem o comparație a situaţiei înainte și după 1 ianuarie 2023. Într-un oraș precum Rijeka sau Zagreb, prețul mediu al unei cești de cafea a trecut de la 1,73 euro (13 kuna) la 2 euro (15 kuna), cu o creștere de 16%.

În Osijek, al patrulea oraș ca mărime din Croația, aceeaşi ceşcuţă de cafea costa înainte de trecerea la noua monedă 1,06 euro (8 kuna), în timp ce în 2023 ajuns la 1,2 euro (9 kuna, +13%) sau chiar 1,5 euro (11 kuna). kunas, +41%).

Același lucru se poate spune și despre bunurile de larg consum precum pâinea, grâul, laptele și carnea: la brutării s-a înregistrat o creștere între 15% și 30% a prețurilor la pâine și la produse de panificație, de 13% pentru produse precum carnea de pui și curcan, apă și ouă, în timp ce serviciile de restaurant au crescut până la 43%.

Pe lângă impunerea de sancțiuni pentru practici comerciale neloiale și contravenții – care pot ajunge la 26.000 de euro – guvernul discută posibilitatea introducerii unei ”liste negre” a retailerilor și comercianților, care ”face publice numele celor care lucrează în detrimentul cetățenilor noștri, alimentând astfel inflația. Aceasta fiind una dintre preocupările majore pentru Zagreb, având în vedere în special datele din noiembrie 2022. Dacă în zona euro rata anuală a inflației a scăzut cu jumătate de punct – de la 10,6% la 10,1% – în cazul Croației s-a întâmplat exact invers, verificându-se o nouă creștere până la 13,5% (+0,3 față de luna precedentă). (Traducerea Cătălina Păunel)