CSM a respins cererea Laurei Codruţa Kovesi de recunoaştere a gradului profesional de Parchet general / Ce spune Kovesi / Care este miza

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins marți cererea depusă de Laura Codruţa Kovesi de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), informează Agerpres.

‘Secţia pentru procurori a CSM a hotărât respingerea cererii formulate de Laura Codruţa Kovesi, procuror în cadrul DIICOT – Biroul teritorial Sibiu, în prezent delegată la PICCJ – Serviciul îndrumare şi control, de recunoaştere a gradului profesional corespunzător PICCJ’, se arată în decizia CSM.

Ce spune Kovesi. „Prin faptul că am deţinut timp de 11 ani aceste funcţii (procuror general al României vreme de 6 ani şi procuror şef DNA timp de 5 ani – n.r.) în cadrul PICCJ şi având în vedere practica constantă anterioară a CSM în cazul procurorilor care au deţinut funcţii de conducere în cadrul PICCJ, dar şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în materie, apreciez că îmi poate fi recunoscut gradul profesional corespunzător PICCJ prin hotărârea CSM.

În acest sens, arăt că, în cazul prim adjunctului (Marius Iacob, actual procuror şef adjunct al DNA – n.r.) şi adjunctului procurorului general (Gabriela Scutea – n.r.) cu care am constituit echipa managerială a PICCJ pe perioada deţinerii mandatului de procuror general, CSM le-a recunoscut gradul profesional corespunzător PICCJ prin Hotărârea nr.1174/29 octombrie 2013.

În cuprinsul hotărârii, CSM a motivat că, în cazul acestor funcţii ”nu se aplică regula concursului, ci o procedură specială reglementată de art. 52-56 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, derogatorie de la procedura stabilită de art. 43 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor implicând o selecţie a candidaţilor prin prisma unor condiţii şi calităţi profesionale specifice. Prin numirea petenţilor în funcţii de conducere la PICCJ, aceştia au dobândit dreptul de a funcţiona la acest nivel în ierarhia Ministerului public, drept care nu poate fi limitat la durata mandatului funcţiei de conducere. În exercitarea atribuţiilor, cei doi procurori au confirmat, dispus, semnat rezoluţii, dispoziţii, ordine şi alte acte de procedură penală, care intră în sfera de competenţă materială a PICCJ.”

Aşadar, dacă în cazul celor doi adjuncţi ai procurorului general al PICCJ, CSM a recunoscut gradul profesional la cererea acestora, s-ar putea crea o situaţie discriminatorie pentru cel care a deţinut funcţia de procuror general în cazul în care nu s-ar proceda în acelaşi sens, mai ales că, din perspectiva atribuţiilor, cei doi adjuncţi au fost subordonaţi ierarhic procurorului general al PICCJ.

În acelaşi sens, prin Hotărârea 1408 din 10 decembrie 2013, CSM a recunoscut gradul profesional corespunzător PICCJ unui prim adjunct al procurorului general al PICCJ în aceeaşi modalitate, apreciind că prin „numirea într-o funcţie de conducere la PICCJ, domul procuror a dobândit dreptul de a funcţiona la acest nivel în ierarhia Ministerului public, orice altă interpretare putând conduce la punerea în discuţie a legalităţii actelor şi măsurilor dispuse în exercitarea funcţiei în care a fost numit”.

Mai mult, prin Hotărârile CSM cu nr. 293/26 martie 2015, nr. 595/10 iunie 2015, nr. 594/10 iunie 2015 s-a recunoscut gradul profesional corespunzător PICCJ şi altor procurori şefi secţie/serviciu/birou/ din cadrul PICCJ pe aceleaşi considerente. În Hotărârea nr. 293/26 martie 2015, CSM a motivat că: ”numirea în funcţia de procuror şef secţie la PICCJ conferă dreptul procurorului de a funcţiona la PICCJ, de a exercita atribuţiile legale ce intră în competenţa sa şi de a fi remunerat cu salariul prevăzut de lege pentru această funcţie.”

S-a menţionat în Hotărârea nr. 595/10 iunie 2015 faptul că: „Secţia de contencios administrativ şi fiscal a ICCJ prin Deciziile nr. 5427/20.11.2009 şi nr. 635/08.02.2010 prin care a admis recursurile formulate şi a obligat CSM să acorde gradul profesional corespunzător PICCJ cu motivarea că procedura prevăzută de dispoziţiile art.54 şi 55 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare este derogatorie de la regimul prevăzut de dispoziţiile art.43 din Legea nr. 303/2004 (…), respectiv concursul pentru obţinerea gradului profesional, astfel încât, prin numirea în funcţie de conducere în cadrul PICCJ, procurorul a câştigat gradul profesional corespunzător. Totodată, ICCJ a reţinut, ca argument suplimentar, şi jurisprudenţa anterioară a acestei instanţe, prin care a recunoscut gradul profesional al PICCJ pentru procurorii din cadrul DNA şi DIICOT.”

În acelaşi sens este şi Hotărârea nr. 594/10 iunie 2015 a CSM, care din considerentele expuse în hotărârile amintite mai sus şi pentru ”a asigura interpretarea unitară a legii, componentă de bază a principiului securităţii juridice” a recunoscut gradul profesional corespunzător PICCJ unui procuror şef de birou din aceeaşi structură.

Având în vedere toate aceste argumente, pentru o aplicare unitară şi egală a dispoziţiilor legale, pentru a nu se crea situaţii de discriminare pentru procurori aflaţi în aceeaşi situaţie şi având în vedere practica constantă anterioară a CSM în cazul procurorilor care au deţinut funcţii de conducere în cadrul PICCJ, dar şi practica ICCJ în materie, vă rog să dispuneţi recunoaşterea gradului profesional corespunzător PICCJ în ceea ce mă priveşte”, a argumentat Kovesi în cererea depusă la CSM.

Care e miza. În acest moment, Kovesi nu este afectată şi rămâne la Parchetul general, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare. Fosta şefă a DNA rămâne la PICCJ întrucât este procuror DIICOT şi are vechimea necesară de 10 ani în profesie. “Atâta vreme cât face parte din DIICOT, care este o direcţie a PICCJ, ea are grad de PICCJ. Dacă ar pleca din DIICOT, ar fi într-adevăr o problemă şi nu ar mai putea activa la PICCJ pentru că ea are doar grad de parchet de tribunal, nu cel puţin de parchet de curte de apel, aşa cum cere ordonanţa 92 a lui Tudorel Toader”, au explicat sursele G4Media.ro. „Însă oricând este posibil ca ministrul Justiţiei să schimbe din nou reglementările în vigoare prin ordonanţă de urgenţă”, au declarat aceleaşi surse.

Context. Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA printr-un decret emis, pe 9 iulie, de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale. După revocare, Secţia pentru procurori a CSM a decis ca Laura Codruţa Kovesi să se întoarcă la DIICOT Sibiu, unde a activat înainte de a fi numită, în anul 2006, în funcţia de procuror general al României.  Ulterior, procurorul general Augustin Lazăr a decis ca Laura Codruţa Kovesi să fie delegată la Parchetul General – Serviciul de îndrumare şi control. Pe 15 octombrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara că Laura Codruţa Kovesi trebuie să plece de la Parchetul General dacă nu are grad profesional corespunzător, conform noilor reglementări introduse prin ordonanţa de urgenţă de modificare a legilor Justiţiei. ‘Pentru procurorii de la DNA şi DIICOT se prevăd nişte condiţii: vechime în profesie, să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună conduită, să aibă o pregătire profesională. La procurorii de la PICCJ nu era prevăzut decât criteriul vechimii în muncă. Prin ordonanţa de urgenţă am introdus un alineat nou, în care spunem că, pentru a fi numiţi în cadrul PICCJ, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă şi gradul profesional egal cu cel corespunzător cu al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dacă (Kovesi – n.r.) are gradul de tribunal, nu poate să rămână la PÎCCJ, pentru simplul motiv că ar sări de la tribunal la PICCJ, peste curtea de apel’, declara atunci Tudorel Toader.