LIVE: Cei trei candidați la șefia marilor parchete au fost audiați la CSM. Giorgiana Hosu, propusă la șefia DIICOT: Nu aș permite niciodată ca un membru al familiei mele sa acționeze altfel decât legal

Audierile celor trei candidați la șefia marilor parchete s-au încheiat. Membrii CSM urmează să dea un aviz cosultativ celor trei propuneri ale ministrului propus al Justiției, Cătălin Predoiu. După obţinerea avizului CSM, ministrul Justiţiei urmează să înainteze propunerile preşedintelui Klaus Iohannis în vederea numirii noilor şefi ai PG, DNA şi DIICOT.

LIVE Cele mai importante aspecte de la audieri:

Înainte de ședința Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul propus al Justiției, Cătălin  Predoiu, a declarat că este încrezător în cele trei propuneri:

”Guvernul poate să facă toate demersurile pentru continuarea politicilor publice începute înainte de moţiunea de cenzură. Propunerile au fost făcute înainte de moţiunea de cenzură, pe lângă faptul că, repet, legea nu distinge dacă ministrul trebuie să fie plin sau demis atunci când face propunerile. Eu am făcut deja propunerile, au fost înaintate la CSM, sunt trei candidaţi foarte buni, am încredere în ei.”

A treia audiere, în desfășurare la Consiliul Superior al Magistraturii, este cea a Giorgianei Hosu, candidat pentru conducerea Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Interviul vine pe fondul unor controverse ca urmare a dezvăluirilor Europa Liberă despre legăturile mamei acesteia cu o firmă offshore care face afaceri din asigurări.

Giorgiana Hosu: 

• Întrebată despre cazul Caracal, dacă are ceva să își reproșeze, Hosu a spus că procurorii au lucrat eficient. ”Poate că nu am explicat suficient de clar acele lucruri pe care opinia publică le dorea lămurite. Pe de altă parte am făcut fața unei avalanșe de informații din partea avocaților apărării, pe care nu le puteam combate cu absolut nimic, pentru că până la urmă furnizam date din ancheta. Nu știu dacă trebuia să urmărim cumva puterea de a convinge opinia publică că totul se desfășoară cum trebuie. S-a creat o emoție publică îndreptățită, poate că nu am găsit cea mai bună formulă de a comunica, de a face populația să înțeleagă că lucrurile mergeau într-o direcție legală, în care trebuiau să meargă și că DIICOT avea competența. Este foarte greu să combati declarațiile făcute „live” de avocați, nici nu este treaba procurorului să facă asta.” a precizat aceasta.
• Despre eventuale măsuri luate în cazul Țăndărei: Cazul a fost finalizat prima oară în anul 2010, în 2011 a fost restituit, iar în 2012 retrimis instanței. Din 2012 până în 2019 a stat pe rolul aceleiași instanțe. Până la pronunțarea deciziei, faptele s-au prescris. O să avem în vedere motivarea instanței, cu privire la rolul activ al procurorului de ședință și o să discutăm în ședința de analiză. Nu cred că în acest moment pot comunica altceva decât că aștept temeiurile instanței. Nu cred că în acest moment cazul Țăndărei este un scandal public. Da, trebuie să avem o reacție promptă, o să avem o reacție promptă, dar dată după o analiză.
• Chestionată dacă dezvăluirile din mass media despre membrii familiei vulnerabilizeaza funcția de conducere, Hosu a făcut o pauză înainte să răspundă. ”Cred că e o întrebare legitimă. Mulțumesc. Nu dezvolt un răspuns, în ceea ce îl privește pe soțul meu e un proces în curs. Însă, în calitate de procuror as vrea sa fiți încredințat că nu aș permite niciodată ca un membru al familiei mele sa acționeze altfel decât legal.”
• La întrebarea comună legată de ce remedii ar putea avea față de un eventual abuz sau exces al procurorului general sau al CSM, în acordarea sau neacordarea unui aviz pentru punerea în mișcare a urmăririi penale sau trimiterea în judecată, Giorgiana Hosu a declarat că nu crede că procurorul general sau CSM ar abuza de acest lucru. ”Până și ipotetic aș refuza să îmi pun o asemenea problemă. Este în joc viața unui om.” a completat Hosu.
• Un alt membru al CSM insistă asupra dezvăluirilor din presă și o întreabă pe Giorgiana Hosu dacă această ”situație delicată” nu o vulnerabilizează în interiorul DIICOT și în relația cu alți parteneri interni sau externi. Aceasta a răspuns: Apreciez că nu mă aflu în nicio situație delicată, eu ca persoană. Cred că tot ce am făcut de-a lungul timpului a fost în limitele legii și ale conduitei impuse acestei profesii. Nu pot să fac comentarii despre proceduri în curs.

Cel de-al doilea procuror audiat este Crin Bologa, propus pentru preluarea conducerii Direcției Naționale Anticorupție.

Crin Bologa:

• Operativitatea cauzelor la Direcția Națională Anticorupție este la un nivel foarte scăzut. A crescut mult numărul achitărilor. Aici trebuie făcută o analiză, câte achitări au fost ca urmare a dezincriminării unor fapte.
• Întrebat despre revocarea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA, Bologa a precizat că este de părere că a fost nemotivată. ”Cred că cererea de revocare nu a fost motivată de un control pe management, nu s-a cerut nici la Inspecția Judiciară și nici la Consiliul Superior al Magistraturii. Eu cred că atunci când soliciți revocarea trebuie sa parcurgi niște pași, sa consulți niste specialiști și să iei apoi măsura revocării. Cererea de revocare a fost bazată pe niște rapoarte ale IJ, după apariția unor înregistrări făcute între procurori, e inadmisibil, există grupuri, există indivizi care aveau altă gândire decât conducerea de-atunci. Eu trebuie să comunic mai bine cu colegii, să facem echipă, iar elementele care nu sunt oneste nu au ce căuta.”
• S-a ajuns la achitări din cauza dezincriminării și a deciziilor CCR și toate au fost puse în cârcă DNA. Prin această manipulare s-a ajuns la scăderea încrederii în Direcției.
• La întrebarea legată de ce remedii ar putea avea față de un eventual abuz sau exces al procurorului general sau al CSM, în acordarea sau neacordarea unui aviz pentru punerea în mișcare a urmăririi penale sau trimiterea în judecată, Bologa a precizat că nu este de acord cu nicio formă de astfel de imunitate. ”Am observat că cereri similare trimise în Parlament au fost respinse.” a completat magistratul

Prima audiată în plenul CSM a fost Gabriela Scutea, propusă pentru preluarea șefiei Parchetului General.

Gabriela Scutea:

• Sunt onorată pentru ocazia pe care o am astăzi să suţin interviul pentru cea mai înaltă ierarhie din Ministerul Public. Vreau să încep prezentarea prin 5 minute despre profilul meu. Consider că am depus efort şi mi-am demonstrat că am capacitatea de a mă adapta în permanent la provocările momentului. M-am ferit cât se poate de mult de a se lăsa se se întrevadă suficienţă în activitatea mea. Cred că rezultatele din mandatul doamnei Laura Codruţa Kovesi au demonstrat acest lucru.
• În ultimii trei ani, a apărut un trend descendent al numărului total de dosare de soluţionat, un raport uşor în creştere în ceea ce priveşte numărul inculpaţilor achitaţi, însă se pare că operativitatea soluționării cauzelor a fost afectată.
• Ne regăsim într-o situaţie în care pare că Mecanismul de Cooperare și Verificare va fi aplicat exclusiv României, se înregistrează un regres, am fost acolo când se înregistrau progrese.
• În prezent, deficitul procurorilor de la DNA era de 45, ceea ce este foarte mult.
• Cum ar putea sa înceapă prima mea zi de muncă? Reunind adjuncţii, şefii de secţii sau de structuri interne. Aş vrea să le cer colegilor mei să îmi prezinte în scris cele mai importante patru dosare aflate pe rol, cele mai urgente trei lucrări de anvergură. Nu mă voi întâlni în prima zi cu colegii de la DNA şi DIICOT, însă la finalul celei de-a doua zile de muncă voi fi eu la parchetele lor.
• Citind hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prin care nu a fost avizată propunerea de revocare a doamnei Kovesi, am reţinut cele mai importante aspecte: participarea la anumite lucrări ale Parlamentului. Este clar că trebuie să analizez că regula este participarea, iar excepţia neparticiparea. Modul în care situaţia Serviciului Teritorial Ploieşti a fost gestionat în timp nu a pus punctul pe i. Comunicarea, nu am mers acum în spate să văd, dacă a fost fermă şi tranşantă de la început, cred că este o lecţie de ţinut minte. Nu poţi fi şef de parchet şi să nu intuieşti că sunt depăşiri deontologice.
• Ar trebui să nu fiu de acord cu autorizarea punerii în mişcare a acţiunii penale, pentru că as avea o atribuţie în plus. Va exista o procedura parlamentară, sunt argumente exprimate împotriva acestei atribuţii noi. Eu cred că aceste lucruri trebuie lămurite în parchetul care face anchetă. Am avut niște reguli la nivelul Ministerul Justiţiei până în 2004 – dacă pledam că nu trebuie sa existe atâtea dificultăți în ridicarea imunității parlamentare, e oare just pentru societate sa venim cu completări în alt segment, pentru magistrați?
• Domnule ministru, şi dumneavoastră puteţi consulta evidenţele de la Ministerul Justiţiei pentru a constata că dacă am fost prezenta la pregătirea OUG 13, nu înseamnă că am aderat la conținut. Am fost alături de poziţia direcţiilor de specialitate, subliniind neadecvata demersului de a introduce modificările acestea. Nu există o deosebire decât poate în modul în care am abordat comunicarea, pot explica- în cadrul Ministerului, am fost într-o poziție de conducere, prin urmare cât s-a scris în ordonanțele DNA cu privire la acest dosar, indiferent că a fost clasat, e un adevăr judiciar. M-am referit la pragul de 10 mii de euro ca fiind orientativ, am continuat pe aceeaşi atitudine şi la dezbaterea organizată de Tudorel Toader.
• Întrebată de către vicepreședintele Consiliului, Tatiana Toader, ce a învățat din semnarea protocolului dintre Parchetul General și Serviciul Român de Informații, Scutea, după o pauză de câteva secunde, răspunde:  Este uşor de spus ce am învăţat din semnarea protocolului din 2009, semnat cu SRI. Acum, privind retrospectiv, unele prevederi puteau fi mai bine clarificate, dar rămân la poziţiile exprimate de până acum. Eu nu mi-am pus niciodată problema să dezvălui către o altă instituţie ceea ce nu e de dezvăluit. Dacă cineva a făcut-o să o spună. De la nivelul la care m-am aflat, am fost surprinsă de această interpretare, că am creat premisele comunicării de date confidenţiale către anumite instituţii.
• Scutea a fost din nou întrebată despre implicarea sa în redactarea Ordonanței de Urgență 13, de data aceasta de către procurorul Cristian Ban, care a vrut să știe de ce a acceptat, ştiind gravitatea acelor prevederi, să mai rămână la Minister.  ”Aveam posibilitatea să îmi cer concediu, dar în momente de criză nu aceasta este abordarea mea. Faptul că am rămas alături de colegii care au formulat nişte obiecţiuni am reușit să le ”îndesăm” în faţa ministrului Iordache. Nu am redactat, am verificat tehnic în aşa fel încât să fim conştienţi că nu rezultă aspecte de necorelare a textelor în raport de alte prevederi ale Codurilor Penale şi am reuşit să introducem acel termen. Am rămas cu credinţa că pot să fac ceva.” a explicat aceasta. Chestionată dacă nu se simte complice moral, Gabriela Scutea a spus: ”Doamne fereşte!”
• La întrebarea procurului Florin Deac, cu privire la eliminarea pensiilor de serviciu, dacă este de natură a vulnerabiliza sau a întări lupta împotriva criminalităţii, Scutea spune că în mod cert nu va exista un efect de întărire. ”Consumul, din punct de vedere intelectual, al colegilor magistraţi, probabil că nu este perceput la dimensiunea sa reală de către societate. S-ar putea să avem surprize ca magistratura să nu mai devină atât de atractivă pentru absolvenţii de Drept.” a completat aceasta.
• Ultima întrebare adresată Gabrielei Scutea a fost din partea ministrului propus al Justiției: Ordonanţa de Urgență 13 ar fi ieşit mai rea dacă aţi fi plecat de la Minister atunci? Da! Şi nu numai OUG 13, ci şi ordonanţa pe amnistie şi graţiere. a răspuns Scutea.

Context. Cei trei procurori propuşi pentru numirea la şefia Parchetului General, DNA şi DIICOT sunt audiaţi astăzi de Secţia pentru specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii. Conform procedurii, CSM va acorda un aviz consultativ.

Este vorba despre Gabrielei Scutea – pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Crin Nicu Bologa – pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Giorgiana Elena Hosu – pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, potrivit Agerpres.

După obţinerea avizului CSM, ministrul Justiţiei urmează să înainteze propunerile preşedintelui Klaus Iohannis în vederea numirii noilor şefi ai PG, DNA şi DIICOT.

Cu o zi înainte de audieri, Europa Liberă a publicat o anchetă despre legăturile mamei Giorgianei Hosu cu o firmă offshore care face afaceri din asigurări.

Foto: Gabriela Scutea, Georgiana Hosu, Crin Bologa (Colaj G4Media.ro)