G4Media.ro

CSM susține că sistemul judiciar va fi blocat din cauza ordonanței austerității,…

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

CSM susține că sistemul judiciar va fi blocat din cauza ordonanței austerității, după ce Guvernul a vrut să le taie diurnele speciale / Ordonanța ar urma să fie modificată pentru ca magistrații să-și păstreze privilegiile

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, printr-o scrisoare de duminică, că sistemul judiciar va fi blocat din cauza prevederilor din ordonanța austerității, iar dreptul oamenilor la un proces echitabil va fi afectat, inclusiv prin îngrădirea accesului la justiție.

Scrisoarea, care era redactată cu o zi înainte ca premierul Ciolacu să adopte ordonanța austerității, este transmisă vicepremierului Marian Neacșu, ministrului Justiției, Radu Marinescu, și ministrului Finanțelor, Tanczos Barna.

  • G4Media a scris, luni, că Guvernul ia în calcul să modifice proiectul de OUG a austerității pentru a păstra privilegiile unor magistrați, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. E vorba de introducerea unei prevederi care le-ar permite unor magistrați să primească diurne uriașe de 2% pe zi din salariul lor brut, ajungând astfel la venituri anuale de sute de mii de lei. Citește detalii aici. 

Magistrații susțin că ordonanța va genera disfuncționalități majore în activitatea sistemului judiciar, în special asupra resurselor umane.

Aceștia amintesc de numărul mare de judecători și procurori care au fost eliberați din funcție prin pensionare:

”(…) iar deficitul de personal astfel agravat nu a putut fi compensat suficient de măsurile echivalente de admitere în profesie, în pofida eforturilor constante pe care Consiliul Superior al Magistraturii le-a făcut în această direcție în ultimii ani”.

Magistrații cer exceptarea procurorilor și judecătorilor de la suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice și spun că:

”(…) este necesară promovarea unor soluții legislative prin care să se asigure posibilitatea ocupării posturilor vacante de la nivelul instanțelor și parchetelor. În acest context, suspendarea concursurilor sau examenelor pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante (art. VII alin. 1), ar avea, cu certitudine, un impact grav asupra desfășurării activității instituțiilor din sistemul judiciar. Mai mult, trebuie observat că proiectul de act normativ nu mai prevede nicio posibilitate de derogare de la această dispoziție în situații temeinic justificate, aspect care poate genera un real blocaj în activitatea instanțelor și parchetelor”.

CSM susține că la nivelul instanțelor judecătorești există un număr de 815 posturi vacante de judecători, din care 311 doar la judecătorii, iar la nivelul parchetelor există în prezent 797 posturi vacante de procurori, din care 344 doar la parchetele de pe lângă judecătorii.

”În aceeași situație se află și alte instituții esențiale pentru bunul mers al activității autorității judecătorești. Atât la Consiliul Superior al Magistraturii, cât și la Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, dar și Ia Inspecția Judiciară, sunt detașați mai mulți judecători și procurori, iar o astfel de măsură este expresia faptului că activitatea acestor instituții nu poate rămâne în afara realităților sistemului judiciar. Atât profesionalismul și competența judecătorilor și procurorilor detașați, cât și conectarea acestora la problemele și specificul activității instanțelor și parchetelor impun prezența acestora în cadrul instituțiilor menționate.

Astfel, mai multe dintre compartimentele Consiliului Superior al Magistraturii pot funcționa eficient doar cu magistrați detașați. Cu titlu de exemplu, activitatea de avizare a proiectelor de acte normative care privesc direct sistemul judiciar sau de reglementare în domeniul legislației secundare, desfășurată de direcția de specialitate a Consiliului nu s-ar putea realiza fără contribuția magistraților detașați. În același timp, activitățile de formare profesională desfășurate de Institutul Național al Magistraturii nu pot fi imaginate fără implicarea judecătorilor și procurorilor.

Totodată, trebuie observată situația specială a Inspecției Judiciare, inspectorii judiciari neputând fi numiți decât din rândul judecătorilor și procurorilor. În plus, date fiind incompatibilitățile prevăzute de lege, inspectorii judiciari nu ar putea fi selectați doar dintre magistrații care funcționează la instanțele și parchetele din municipiul București. În ultima perioadă, această instituție s-a confruntat cu o gravitate fără precedent a deficitului de inspectori judiciari, situație care se va accentua pe viitor în contextul adoptării măsurii preconizate.

Așadar, în condițiile eliminării drepturilor prevăzute de legislația în vigoare pentru judecătorii și procurorii delegați sau detașați, întregul sistem judiciar va fi grav afectat, fiind în imposibilitate de a compensa, prin orice alte măsuri, consecințele insurmontabile ale încetării măsurilor de delegare sau detașare a magistraților.

În același timp, beneficiile aduse bugetului de stat printr-o astfel de măsură ar fi complet nesemnificative în raport cu consecințele severe ale afectării activității autorității judecătorești, supusă în ultima perioadă unui cumul de măsuri venite tot din exteriorul sistemului judiciar, care au vulnerabilizat semnificativ resursele umane ale acestuia.

Astfel, în prezent sunt detașați și delegați la alte instanțe/parchete/instituții 344 de judecători și procurori, dintre care o parte nu îndeplinesc condițiile legale pentru a beneficia de diurnă. Presupunând că aproximativ 250 de judecători și procurori ar beneficia de acest drept, este evident că impactul bugetar al eliminării acestui drept este absolut insignifiant. Prin urmare, măsura propusă este lipsită de orice justificare, în condițiile în care beneficiul pe care aceasta l-ar aduce bugetului de stat este infim în comparație cu afectarea gravă a activității sistemului judiciar.

  1. Cu privire la caracterul neconstituţional al normei în forma propusă, arătăm că deși dispoziții derogatorii de la dreptul comun în materie de diurnă există și în ceea ce privește alte categorii de personal, cum ar fi senatorii și deputații sau anumite funcții din cadrul Autorității Electorale Permanente, proiectul de act normativ vizează, fără nicio justificare rezonabilă, modificarea doar a situației indemnizațiilor de delegare sau detașare de care beneficiază magistrații.

Or, o astfel de abordare este discriminatorie și neconstituțională, nesocotind principiul constituțional al egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituția României, republicată.

Din perspectiva acestor drepturi, atât magistrații, cât și categoriile profesionale menționate anterior, beneficiază de reglementări speciale, context în care o abordare viitoare diferențiată nu ar putea fi promovată fără existența unor temeiuri obiective care să o susțină.

Este de domeniul evidenței faptul că nu există niciun argument pentru privarea de acest drept doar a magistraților delegați sau detașați, în condițiile în care prevederile referitoare la diurna similară prevăzută pentru celelalte categorii menționate rămân nemodificate. În mod evident, argumentul legat de necesitatea reducerii cheltuielilor publice nu poate fi invocat doar pentru magistrați, în timp ce pentru alte categorii de personal o astfel de necesitate pare să nu mai fie la fel de stringentă.

În aceste condiții, reglementarea normativă preconizată se constituie într-un veritabil tratament privilegiat pentru categoriile de personal în cazul cărora, fără niciun fel de justificare rezonabilă, legiuitorul nu înțelege să utilizeze vreun instrument similar.

Activitatea de legiferare nu poate avea un caracter arbitrar și, cu atât mai puțin, nu poate fi discriminatorie. În caz contrar, însuși fundamentul statului de drept, reprezentat de un sistem normativ echitabil, ar fi dus în derizoriu, acreditându-se ideea că legiuitorul poate acționa discreționar, doar pentru că Legea fundamentală îi atribuie competența de legiferare.

Pe de altă parte, caracterul neconstituțional al reglementării propuse este evident și din perspectiva consecințelor acesteia asupra activității autorității judecătorești. Efectul destabilizator al măsurii vizate, în contextul situației extrem de dificile pe care sistemul judiciar o cunoaște în această perioadă, va impacta fără îndoială asupra capacității autorității judecătorești de a-și îndeplini rolul fundamental în asigurarea funcționării statului de drept, lăsând dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituția României, republicată, fără niciun corespondent în realitatea judiciară românească.

Prin prisma tuturor acestor considerente, orice demers normativ de adoptare a unor măsuri fiscal-bugetare trebuie realizat cu echilibru și cu luarea în considerare a tuturor aspectelor specifice autorității judecătorești, pentru a evita producerea unor  consecințe grave, pe termen lung, asupra activității instituțiilor din sistemul judiciar.

În final, semnalăm faptul că nici această măsură nu ar putea fi adoptată fără solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

În mod evident, măsura preconizată privește un drept al judecătorilor și procurorilor, care constituie o componentă a statutului acestora, iar, în lumina jurisprudenței Curții Constituționale, orice intervenție normativă în această materie impune acordarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii. În caz contrar, un act normativ adoptat fără solicitarea acestui aviz este neconstituțional”, se mai arată în scrisoarea CSM.

Context

G4Media a scris, luni, că Guvernul ia în calcul să modifice proiectul de OUG a austerității pentru a pastra privilegiile unor magistrați, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. E vorba de introducerea unei prevederi care le-ar permite unor magistrați să primească diurne uriașe de 2% pe zi din salariul lor brut, ajungând astfel la venituri anuale de sute de mii de lei.

Modificarea vine după ce versiunea mai dură a OUG de duminică a provocat mare nervozitate în rândul membrilor CSM.

Aceasta e prevederea care ar putea fi adăugată la OUG, la articolul XV:

”(2) Prin excepție de la alin. (1), judecătorii și procurorii care funcționează în instituțiile din cadrul autorității judecătorești, precum și personalul din cadrul Ministerului Justiției, care îndeplinesc condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 27/2006, beneficiază în anul 2025 de diurna de delegare sau detașare acordată potrivit acestui act normativ, în limita unei medii zilnice de 300 de posturi. Repartiția pe instituții a acestor posturi se realizează prin ordin comun al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al ministrului justiției”.

Președinta CSM, Denisa-Angelica Stănișor, cu o avere impresionantă, a primit într-un an peste jumătate de milion de lei din drepturi salariale și alte drepturi de natură salarială de la CSM.

Guvernul s-a reunit în ședință, de la ora 13.00, pentru a adopta ordonanța austerității. În timpul ședinței de Guvern, în Piața Victoriei are loc un protest al sindicaliștilor polițiștilor din penitenciare. G4Media a transmis live declarațiile premierului Marcel Ciolacu, la începutul ședinței.

  • Amintim că Consiliul Economic și Social a dat un aviz nefavorabil ordonanței, însă avizul este doar consultativ.

Premierul a susținut că măsurile sunt necesare din cauză că situația economică s-a deteriorat rapid în UE începând cu luna octombrie, iar acest lucru „nu avea cum să ocolească România”. Marcel Ciolacu a mai susținut că toate măririle de pensii și salarii și alte măsuri sociale, precum și împrumuturile pe care le-a făcut Guvernul condus de el în anul electoral au fost necesare și că nu le regretă.

Ciolacu a adăugat însă că anul care vine este dificil din punct de vedere economic și ar fi „iresponsabil” să nu adopte măsuri imediate.

Această ordonanță nu este una a „austerității” sau „sărăciei” așa cum se spune la televizor, a susținut Ciolacu.

„Adoptăm astăzi măsuri clare privind reforma statului și reducerea cheltuielilor publice. Și începem cu noi, cu politicienii. Salariile demnitarilor vor fi înghețate și în acest an, iar partidele vor primi cu 25% mai puțini bani. Apoi continuăm cu aparatul bugetar. În acest an, nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor. Nu se mai acordă sporuri și premii suplimentare. Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanță și evaluări. Angajările la stat vor fi înghețate în 2025. Și vom trece rapid la desființarea și comasarea de instituții și agenții publice”, a continuat premierul.

Marcel Ciolacu a mai menționat eliminarea tuturor facilităților fiscale și reducerea graduală a pragului de impozitare la microîntreprinderi.

El a precizat că va fi introdusă „taxa pe stâlp”, dar nu imediat, ci după ce vor fi emise normele și după discuții ale ministrului Finanțelor cu companiile.

Premierul a făcut apel către companiile care continuă să nu își plătească corect taxele și să își externalizeze profiturile să plătească corect sau să plece.

În același timp, Ciolacu a solicitat tuturor companiilor din România „un moratoriu de 6 luni de zile pentru înghețarea prețurilor și solidaritate cu populația și Guvernul României”. Citește detalii, aici. 

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

7 comentarii

  1. adica,bai nesimtitilor ,ne bati la reduceri,in timp ce voi parlamentarii etc

  2. sitemul judiciar functiona ? parea paralizat de mult

  3. Nu va este mă rușine? Se va bloca sistemul judiciar? Care sistem? Ăla care lasă infractorii sa scape basma curată cu prescriptia? Dati- va mă toți demisia! Șobolanilor!

  4. Nu va este mă rușine? Se va bloca sistemul judiciar? Care sistem? Ăla care lasă infractorii sa scape basma curată cu prescriptia? Dati- va mă toți demisia! Șobolanilor!

  5. Nu va este mă rușine? Se va bloca sistemul judiciar? Care sistem? Ăla care lasă infractorii sa scape basma curată cu prescriptia? Dati- va mă toți demisia! Șobolanilor!

  6. Evidement..STAT n stat ăștia..ei reclama ei decid ei judeca..cine se opune ? Dosarele s la ei deci pot distruge viața oricui in pură „démocratie ” lipsă din 1989 ncoace.

  7. oricum se prescriau toate dosarele incomode asa ca nu e o mare problema